Cum alegi îngrășămintele organice pentru agricultura ecologică?

Cum alegi îngrășămintele organice pentru agricultura ecologică? Leave a comment

Atunci când vorbim despre agricultura ecologică, cel mai important aspect de care trebuie să ținem cont pentru a ne asigura o recoltă bogată este sănătatea solului. Microorganismele din sol joacă un rol esențial în creșterea și dezvoltarea armonioasă a plantelor, așadar îngrășămintele organice potrivite trebuie alese după o mică documentare.

Tocmai de aceea, ne-am gândit să îți venim în ajutor și să îți explicăm în acest material cum alegi îngrășămintele organice pentru agricultura ecologică.

Ce trebuie să faci înainte de a alege îngrășămintele organice?

În primul rând, va fi nevoie de o testare a solului pentru o cunoaștere exactă a elementelor prezente la nivelul acestuia. Analizele specifice vor arăta:

  • care este nivelul pHului solului 
  • care este conținutul de humus
  • care este cantitatea de fosfor mobil 
  • Care este cantitatea de potasiu 

Ținând cont de faptul că în agricultura ecologică utilizarea îngrășămintelor de sinteză chimică sunt strict interzise, din cauză că acestea pot afecta partea vie a solului, va fi nevoie să ne orientăm către îngrășămintele organice, în lista cărora se numără și:

Îngrășămintele verzi

Pentru o fertilizare a pământului cu îngrășăminte verzi, pot fi utilizate plante din familiile leguminoase (mazăre, măzăriche, bob, soia, sulfină, lucernă), crucifere (rapiță, muștar) sau graminee (secară, triticale, ovăz). Lucerna și trifoiul sunt cele mai recomandate specii pentru îngrășămintele verzi. Culturile din aceste categorii se pot semăna în perioada august-septembrie, ias masa vegetală se poate încorpora în sol în lunile februarie-martie.

Îngrășămintele pot fi administrate și pe parcursul perioadei de vegetație, în doze mici, concomitent cu prelucrarea solului sau irigarea.

Tipuri de îngrășăminte organice pentru agricultura ecologică

Cele mai importante îngrășăminte organice cunoscute în România sunt:

Gunoiul de grajd 

Fiind constituit dintr-un amestec de dejecții solide și lichide care provin de la animale ori din materialele folosite anterior ca așternut pentru acestea, în special paie, gunoiul de grajd este foarte popular în rândul îngrășămintelor organice. Acesta trebuie să treacă printr-un proces de fermentare înainte de a fi bun de folosit. De obicei, fermentarea se realizează în latforme de gunoi sau direct în grajdul din care provin dejecțiile. Fermentarea gunoiului de grajd poate fi realizată la rece, timp de aproximativ trei luni, la o temperatură de maximum 30 de grade Celsius sau la cald, adică la 60 de grade Celsius, temperatură la care sunt distruși patogenii și viabilitatea semințelor de buruieni. În ultimul caz, fermentarea gunoiului de grajd se realizează atunci când materialul din platformă este afânat și umed. Gunoiul de grajd se aplică în perioada de vară-toamnă, până la arătura de toamnă.

Mranița

Tot un fel de gunoi de grajd, doar că unul ajuns la un nivel avansat de fermentație și descompunere, mranița conține mult mai multe substanțe nutritive pentru sol decât varianta sa inițială. Mranița  poate fi utilizată chiar și pe parcursul vegetației, deoarece se descompune foarte ușor, hrănind în timp real solul.

Maceratul de urzică

În cazul în care suprafața terenului agricol pe care vrei să o fertilizezi este una mică, o idee excelentă pentru un îngrășământ organic eficient este maceratul de urzică. Planta se recoltează și se mărunțește, ca mai apoi să se depună într-un vas, peste care se toarnă apă. Îngrășământul va fi unul cu adevărat bun dacă îți vei aminti să amesteci din când în recipientul în care l-ai depozitat. Un alt avantaj al acestui îngrășământ organic este acela că este gata pentru a hrăni solul în maximum cinci zile. Imediat după aceea, se folosește într-un raport de 1:10 într-un amestec cu apă. 

Urina și mustul de bălegar

Fracția lichidă a bălegarului produs de animale poartă numele de must de bălegar. La fertilizarea de bază se folosesc 3-5 m3/ha la culturile de câmp, 5-10 m3/ha la legume. Înainte de administrare, produsul se diluează cu 4-5 părți de apă. Aceast tip de fertilizare se face o dată la 3-4 ani.

Compostul

Deșeurile vegetale constituite din paie, coceni, ierburi sau frunze, în amestec cu deșeurile animale, adică gunoiul de grajd, resturile menajere și nămolul fermentat formează compostul, un îngrășământ organic excelent pentru orice tip de sol. Pentru producerea acestuia se folosesc practic toate deșeurile de origine organică din mediu. 

Este important să reții faptul că fertilizările trebuie făcute în doze repetate, dar moderate, pentru ca rezultatele să fie cele așteptate. Intervalul la care alegi să le faci este, de asemenea, foarte important. Noi îți recomandăm să nu introduci adânc în sol îngrășămintele organice proaspete, pentru că descompunerea anaerobă a acestora va crea substanțe toxice pentru plantele pe care alegi să le cultivi.

Sursa foto: Unsplash

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *