Tot ce trebuie să știi despre cultivarea spanacului

Tot ce trebuie să știi despre cultivarea spanacului Leave a comment

Tot ce trebuie să știi despre spanac și despre cultivarea spanacului

Înainte de a discuta tot ce trebuie să știi despre cultivarea spanacului, este esențial să afli câteva informații despre această plantă. În primul rând, spanacul este considerat a fi un super-aliment și este consumat aproape în toată lumea. Este o legumă plină de nutrienți și ne asigură necesarul de vitamine și minerale după sezonul rece. Spanacul se poate cultiva atât pentru consum propriu, cât și pentru comerț. Are o cerere mare, iar cheltuielile de producție nu sunt foarte ridicate, astfel că poate fi o cultură profitabilă.

Spanacul este o legumă verde, o plantă perenă comestibilă. Provine din Orient și, alături de sfeclă și quinoa, face parte din familia chenopodiaceelor. Are o perioadă scurtă de vegetație și o rezistență crescută la temperaturi scăzute, motiv pentru care apare primăvara timpuriu și se recoltează până la căderea zăpezii. Astfel, se poate consuma în cea mai mare parte a anului. Frunzele spanacului sunt utilizate în alimentație atât în stare proaspătă, cât și în stare procesată (deshidratate, fierte, opărite și adăugată în diverse mâncăruri gătite).

Înainte de a afla despre cultivarea spanacului, este esențial să cunoști soiurile de spanac

Există trei soiuri de spanac, conform perioadei de vegetație:

  • Soiuri timpurii de spanac – au o perioadă de vegetație de 35-40 de zile
  • Soiuri semitimpurii de spanac – au o perioadă de vegetație de 40-50 de zile
  • Soiuri târzii de spanac – au o perioadă de vegetație de 50-55 de zile

În țara noastră, cele mai cultivate soiuri de spanac sunt Smarald, Matador, Nores și Matares.

Când se seamănă spanacul?

Unul dintre principalele lucruri pe care trebuie să le cunoști despre cultivarea spanacului este perioada în care se seamănă această plantă. Cultura de spanac poate fi înființată în câmp, sere și solarii. Epoca de semănat diferă în funcție de condițiile climatice, precum și de perioada în care se dorește recoltarea.

Dacă se dorește înființarea culturii în câmp și recoltarea primăvara devreme, semănarea se realizează în perioada 1-20 septembrie. Astfel, planta formează o rozetă de 4-5 frunze înainte de venirea înghețului. Pentru cultura de câmp cu recoltare în a doua jumătate a primăverii, semănarea are loc în perioada 1-30 martie sau în ferestrele iernii. Pentru cultura de câmp cu recoltare toamna, semănatul are loc în perioada 15 iulie – 10 august. Pentru a asigura spanac proaspăt pe o perioadă mai îndelungată, se recomandă semănatul eșalonat, din două în două săptămâni.

Spanacul poate fi semănat la o adâncime de 2-3 cm, cu o distanță de 25-30 cm între rânduri și 10-12 cm între plante. Norma de sămânță este de 15-20 kg/ha.

Dacă se dorește cultivarea spanacului în solar, semănatul are loc la finalul lunii octombrie, iar recoltatul se face în cursul lunii martie. Dacă se dorește recoltarea culturii de spanac din solar în toamnă, semănatul se realizează la sfârșitul lunii august sau în prima jumătate a lunii septembrie, astfel încât să se poată recolta în octombrie-noiembrie.

Spanacul cultivat în solar dă producții cu 2-3 săptămâni mai timpurii decât în cazul culturilor de câmp. Recoltatul de toamnă se prelungește pentru culturile din solar până în noiembrie-decembrie, influențat fiind și de condițiile climatice anuale.

Alte detalii importante despre cultivarea spanacului

Spanacul poate fi cultivat atât în zone cu o climă temperată, cât și în zone mai reci. Spanacul se cultivă în culturi succesive. Pentru a obține producții de spanac de calitate superioară este recomandat să se planteze înainte sau după plante legumicole cum sunt cartofii, castraveții, mazărea, fasolea sau roșiile. Rotația culturii se face o dată la 3-5 ani, pentru a-i permite solului să își refacă rezerva de nutrienți și pentru a evita propagarea dăunătorilor și bolilor.

Înainte de semănat, este necesară pregătirea terenului pentru cultivarea spanacului. Pregătirea presupune mărunțirea și nivelarea terenului. Înainte de nivelare se înlătură toate resturile vegetale provenite de la cultura anterioară și se mobilizează solul pe o adâncime de 8-10 cm. Apoi se execută nivelarea de exploatare, urmată de fertilizarea de bază utilizând gunoi de grajd semidescompus, pentaoxid de fosfor și oxid de potasiu. Se realizează o arătură de bază, la 28-32 cm adâncime. Înainte cu 1-2 săptămâni de înființarea culturii se realizează și o erbicidare.

Despre cultivarea spanacului: cum se realizează însămânțarea?

Pentru cultura spanacului prin răsad se seamănă 2-3 grame de semințe la metru pătrat de seră sau răsadniță. În câmp, plantarea răsadurilor se face la distanțe de 40 cm între benzi, 20 cm între rânduri și 12-18 cm între plantele de pe rând. Aceste distanțe se folosesc și în cazul semănatului direct în câmp. Adâncimea de semănat este de 1-3 cm, iar densitatea este de 2-2.5 kg de sămânță la hectar.

Tot ce trebuie să știi despre cultivarea spanacului: lucrări de întreținere în cazul culturii de spanac

În cazul culturii de spanac, mulcitul este una dintre lucrările recomandate. Această lucrare ajută la menținerea umidității optime în sol. Se realizează atunci când frunzele spanacului au aproximativ 10 cm și presupune acoperirea solului cu materiale organice, cum ar fi frunzele, paiele, iarba cosită uscată, scoarța de copac, rumegușul sau compostul.

În ceea ce privește lucrările de întreținere ale culturii de spanac, există diverse lucrări necesare. În cazul culturilor direct în câmp este recomandată instalarea de parazăpezi la distanțe de 20-30 cm. Pentru culturile de răsad se execută o completare a golurilor imediat după ce se observă rândurile. În cursul perioadei de vegetație, spanacul se prășește mecanizat, de 2-3 ori, iar dacă este cazul, manual, pe rândurile de plante. O altă lucrare necesară pentru cultura semănată direct în câmp este răritul, pentru a permite plantelor viguroase să aibă suficienți nutrienți și spațiu pentru o dezvoltare optimă.

Factori importanți

Pentru a avea o cultură bogată de spanac, este necesar să cunoști și factorii importanți care afectează cultura de spanac.

Solul

În ceea ce privește solul, spanacul are pretenții mari. Preferă solurile cu textură mijlocie, permeabile, afânate, bogate în humus, cu pH cuprins între 6,5 și 7,5. Producțiile sunt mici pe terenurile prea ușoare, nisipoase, deoarece apa se pierde foarte repede.

Temperatura

Spanacul este o plantă care tolerează bine temperaturile scăzute. Semințele de spanac germinează de la 2-3 grade Celsius. Temperatura optimă pentru creșterea spanacului este de 15-17 grade Celsius. În fenofaza de 3-4 frunze, spanacul suportă temperaturi de -8 grade Celsius și până la -10 grade Celsius. Temperaturile ridicate, de peste 25 grade Celsius, pot influența negativ creșterea plantelor.

Lumina

Lumina este un factor important pentru cultura de spanac, întrucât spanacul este o plantă de zi scurtă. În condiții de zi lungă și temperaturi ridicate, spanacul poate emite tulpini florale. Cele mai bune producții de spanac se obțin primăvara și toamna, pentru că în aceste perioade ziua este mai scurtă, iar temperatura aerului este moderată. Spanacul nu este pretențios la intensitatea luminii, însă intensitatea optimă este de 4-5 mii de lucși. O intensitate mai mare de 10 mii de lucși poate favoriza emiterea tulpinii florale.

Umiditatea

Spanacul are pretenții ridicate în ceea ce privește umiditatea. În condiții de secetă, formează o rozetă mică, ceea ce duce la producții scăzute și de calitate inferioară. În plus, lipsa umidității, însoțită de temperaturi ridicate, favorizează emiterea tulpinilor florale. Din acest motiv, cultura de spanac trebuie irigată pentru a se asigura umiditatea din sol la 75% din intervalul umidității active la adâncimea de 20-25 cm. Cultura de spanac se irigă de 2-3 ori, cu normă de udare de 200-300 metri cubi de apă la hectar. Prima udare se realizează imediat după înființarea culturii, iar următoarele două udări se fac în timpul creșterii plantelor.

Fertilizarea

Pentru a obține producții ridicate de spanac, este necesară fertilizarea. Aceasta se realizează cu azot, fosfor și potasiu în proporții de 150/94/100 la hectar. Fertilizarea se poate face și cu gunoi de grajd o dată la 10 zile, până când frunzele ajung la o înălțime de 10 cm.

Când se culege recolta?

Spanacul se recoltează atunci când rozeta de frunze a ajuns la mărimea normală, specifică soiului cultivat. Acest lucru se întâmplă la aproximativ 45-65 de zile de la semănat. Recoltarea poate fi efectuată mecanizat sau manual, o singură dată sau în 2-3 reprize. Recoltarea manuală se realizează prin smulgerea plantelor sau prin tăierea acestora sub rozeta de frunze. Este esențial ca spanacul să se recolteze doar pe timp uscat, deoarece pe timp umed plantele se murdăresc și se depreciază ușor.

Un alt aspect esențial despre cultivarea spanacului: combaterea bolilor și dăunătorilor

Pentru a proteja cultura de spanac de boli și dăunători este esențial să se aplice produsele specifice, fungicide și insecticide, destinate acestei plante. Există diverse pesticide menite să distrugă și să prevină atacul unor insecte și a unor boli care pot cauza daune însemnate culturii de spanac.

Principalele boli ale spanacului

Virusul mozaicului castraveților la spanac. Este un virus care stopează creșterea plantelor și provoacă pete galbene pe suprafața frunzelor. Se combate prin aplicarea de tratamente specifice, prin eliminarea plantelor bolnave și prin utilizarea semințelor rezistente la atacul acestui virus. Virusul se transmite de la plantele bolnave la cele sănătoase de către diferite specii de afide. De asemenea, infecția poate fi transmisă prin buruienile la care virusul se transmite prin sămânță. Această boală apare în primăvară pe culturile de spanac înființate toamna.

Mana spanacului. Este provocată de ciuperca Peronospora spinaciae. Este o boală foarte răspândită, întâlnită în fiecare an. Se manifestă pe toate organele aeriene ale plantei, însă cel mai des se manifestă pe frunze, prin apariția pe fața superioară a unor pete cu contur nedefinit, circulare sau ovale, de culoare verde pal la început, apoi de o culoare galben deschis. Țesuturile afectate de această boală se brunifică, se zdrențuiesc și cad, iar frunzele se ofilesc, se deformează și se usucă. Pentru a preveni apariția acestei boli este necesar să se respecte măsurile profilactice, cum sunt: rotația la 2-3 ani, distrugerea buruienilor, amplasarea culturilor de primăvară la o distanță cât mai mare de cele de toamnă, tratarea termică a semințelor cu apă caldă de 50 grade Celsius timp de 25 de minute. De asemenea, se aplică tratamente preventive cu fungicide sistemice la intervale de 7-14 zile sau fungicide de contact, la intervale de 5-7 zile.

Pătarea brună a frunzelor de spanac. Atacul acestei boli apare din toamnă pe frunze sub forma unor pete mari, ovale, dispuse pe toată suprafața limbului, inițial de culoare brună, apoi albe. Pentru combatere se utilizează tratamente foliare, la apariția atacului, utilizând fungicide de contact.

Alte boli ale spanacului includ: Albumeala sau rugina albă, Antracnoza, Fuzarioza, atacul ciupercilor din genul Phythium și Pătarea cafenie.

Principalii dăunători ai spanacului

Melcii fără cochilie/Limaxul. Melcii fără cochilie sau limacșii perforează frunzele și le distrug. Este esențial ca acești dăunători să fie combătuți cu tratamente moluscocide.

Muște minătoare. Acestea atacă în special culturile de spanac din solarii, însă pot ataca și culturile din câmp. Larvele și adulții se hrănesc cu frunzele spanacului. Se combat cu insecticide care conțin imidacloprid, deltametrin sau thiametoxam.

Alți dăunători ai spanacului sunt: afidele, păduchii, puricii, acarienii, musculița albă de seră și musca plăntuțelor.

Concluzie

Spanacul este o plantă rezistentă, care se cultivă ușor și nu necesită investiții mari. Se poate dovedi a fi o cultură profitabilă, întrucât cererea de spanac este mare. Pentru a se obține producții semnificative de spanac, este esențial să cunoști principalele informații despre cultivarea spanacului și să respecți recomandările.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *