Tot ce trebuie să știi despre cultura de castraveți

Tot ce trebuie să știi despre cultura de castraveți Leave a comment

Castravetele este una dintre cele mai comune legume care se plantează în sere și în culturile de câmp. Au un conținut ridicat de vitamine, precum vitamina A, B și C, precum și săruri de calciu, fibre, potasiu, fier, magneziu și fosfor, motiv pentru care castravetele este recomandat pentru buna funcționare a organismului. Consumul regulat de castraveți are numeroase beneficii pentru sănătate. Alături de beneficiile sale pentru sănătate, castravetele este o legumă de bază utilizată în salate. Așadar, dacă îți dorești să cultivi castraveți pentru uz propriu sau în scop comercial, este esențial să știi tot ce ține de cultura de castraveți.

Cultura de castraveți – perioada și modul de cultivare

Pentru a avea o cultură de castraveți roditoare și sănătoasă, primul pas este să înveți tot ceea ce ține de cultivarea castraveților.

Perioada de cultivare

Cultura de castraveți este una profitabilă, mai ales deoarece castraveții sunt de diverse tipuri, astfel că pot fi cultivați atât timpuriu, în vară, cât și toamna. În funcție de sezonul de cultivare, se alege o anumită specie, formă și tehnologie de cultivare.

Cultura de castraveți timpurii

Cultura timpurie este mai costisitoare, întrucât aceasta trebuie crescută din răsaduri. Cultura timpurie este utilizată pe suprafețe mai restrânse. Plantele fac fructe gata de consum începând de la mijlocul lunii iunie.

Cultura de castraveți de vară

Este cea mai răspândită formă de cultură în câmp. Pregătirea terenului și alegerea culturilor premergătoare acesteia seamănă cu cele ale culturii timpurii. În ceea ce privește modul de plantare, acesta poate fi direct pe sol sau pe spaliere înalte.

Cultura de castraveți de toamnă

Cultura de toamnă este destinată obținerii fructelor pentru conservare, indiferent dacă este vorba de uz personal, gospodăresc, cât și pentru uz industrial. Această cultură poate fi parte din rotația culturilor și urmează după specii care eliberează terenul în luna iunie, cum sunt mazărea de grădină, cartoful timpuriu, varza timpurie sau guliile. Pentru cultura de toamnă se utilizează soiuri cu fructe mici și o perioadă scurtă de vegetație, întrucât recoltarea trebuie să se încheie până la apariția vremii reci.

Înființarea culturii de castraveți

Cultura de castraveți poate fi înființată atât prin răsaduri, cât și prin semințe. Înființarea prin răsaduri se utilizează pentru cultura timpurie, iar cea prin semințe, pentru culturile de vară și de toamnă. Castraveții pot fi cultivați atât pe sol, cât și agățați pe spaliere.

Cultura de castraveți înființată prin răsaduri

Pentru culturile timpurii, este necesar ca semințele să fie tratate termic sau chimic înainte de a fi semănate. Apoi, semințele se seamănă câte două în cuburi nutritive cu latura de 7-8 cm. Producerea răsadurilor se face în spații cu protejare dublă sau în răsadnițe. Se seamănă aproximativ 1-1,5 kg pentru un hectar. Atunci când se plantează, răsadul trebuie să aibă vârsta de 40-45 de zile și 4-5 frunze. Plantarea răsadurilor se face la începutul lunii mai, după ce a trecut pericolul brumei târzii de primăvară. La un hectar se plantează 33.000-34.000 de plante.

Cultura de castraveți înființată prin semănat

Cultura de vară se obține prin semănat direct și doar în cazuri rare prin răsad. Semănatul se face la finalul lunii aprilie și începutul lunii mai. Se folosesc 4-6 kg de sămânță la hectar, semănate la o adâncime de 3-4 cm.

Și cultura de toamnă se înființează tot prin semănat direct, iar în cazul acesteia se utilizează 5-7 kg de semințe la hectar. Pe fiecare strat se seamănă 2-3 rânduri, la o distanță de 10-15 cm, care se obține prin rărit. Se recomandă semănarea mai multor semințe, pentru a rămâne destule plante care să ajungă la maturitate, având în vedere că în luna septembrie condițiile climatice nu sunt ideale.

Cultura de castraveți pe sol

Pentru cultura de castraveți pe sol, plantele se seamănă la o densitate de 133.000-148.000 de plante la hectar, în cazul în care se plantează soiul cornișon. În cazul soiurilor cu fructe mijlocii, se plantează 33.000-34.000 de plante la hectar.

Cultura de castraveți pe spaliere

Pentru cultura de castraveți pe spaliere, se seamănă 71.000 de plante la hectar, pe suprafețe mari, și 38.000-50.000 de plante pe hectar pentru uz gospodăresc. Spalierele pot fi confecționate din lemn sau beton armat și trebuie să aibă o lungime de 150-160 cm și un diametru de 7-8 cm. La un hectar sunt necesare aproximativ 800-850 spaliere. La spaliere se utilizează sârmă cu un diametru de 3-4 mm și sunt necesare aproximativ 300 kg de sârmă la hectar. Spalierele se instalează înainte de înființarea culturii și pot rămâne permanent în pământ, în cazul în care prin rotația culturilor se plantează tomate sau fasole urcătoare.

Cerințe necesare pentru cultura de castraveți

Factorii de mediu joacă un rol important în obținerea unei culturi profitabile de castraveți. Acești factori sunt: temperatura, lumina, umiditatea și solul. Iată care sunt condițiile propice pentru dezvoltarea corespunzătoare a culturii de castraveți.

Temperatura

Temperatura minimă necesară pentru ca semințele să germineze este de 15-16 grade Celsius. Dacă înainte de semănat semințele sunt ținute timp de 24 de ore la o temperatură de -4 grade Celsius, atunci vor începe să germineze de la 10 grade Celsius și plantele vor crește mai rapid.

Temperatura optimă pentru vegetație este de 25-28 de grade Celsius și se recomandă ca media temperaturilor în 24 de ore (zi și noapte) să nu scadă sub 15 grade Celsius. Dacă plantele sunt expuse la temperaturi de 12-13 grade Celsius pe o perioadă îndelungată, acestea vor muri.

Castraveții pot suporta o temperatură maximă de 30-35 de grade Celsius. În cazul în care această valoare este depășită, plantele își încetinesc creșterea. Pentru ca plantele să se dezvolte, este necesar ca temperatura în sol să fie cu 2-3 grade mai mare decât cea de la suprafață.

Lumina

Castraveții sunt plante de zi scurtă și au nevoie de 12 ore de lumină cu o intensitate ridicată. La o lumină de 12.000-15.000 de lucși, procesele fiziologice ale castraveților sunt influențate pozitiv, iar plantele se vor dezvolta rapid și vor avea un rod sănătos. Dacă nu primesc suficientă lumină, castraveții se alungesc prea mult și apar prea puține fructe.

Umiditatea

Nivelul optim de umiditate din sol pentru cultura de castraveți este de 75-80%, iar nivelul optim de umiditate din aer este de 85-90%. Dacă umiditatea din sol este prea ridicată și se sincronizează cu o temperatură de sub 10 grade Celsius, nu are loc absorbția la nivel radicular și se produce seceta fiziologică.

Solul

Pentru cultura de castraveți sunt potrivite solurile ușoare, afânate, permeabile, bogate în humus și cu un pH cuprins între 6,5 și 7,5, cu o textură luto-nisipoasă și structură granulată. Nu se recomandă solurile cu capacitate redusă de menținere a apei.

Boli să dăunători în cultura de castraveți

Ca în cazul oricărei culturi, și în cazul culturii de castraveți există anumite boli și dăunători care pot afecta producția. În continuare, îți spunem care sunt principalele boli și dăunători pentru cultura de castraveți, precum și cum pot fi acestea combătute.

Bolile culturii de castraveți

Bolile pot produce pierderi semnificative în cultura de castraveți. Acestea afectează toate părțile plantei, de la frunze, până la tulpini și fructe. Iată care sunt principalele boli care afectează castraveții:

  • Făinarea castraveților (Sphaerotheca fuliginea). Este o boală care atacă frunzele, florile, vrejurile și fructele. Se identifică după petele albe mari, pâsloase și pulverulente.
  • Mana castraveților (Pseudoperonospora cubensis). Atacul acestei ciuperci începe prin apariția unor pete verzi-gălbui, care ulterior devin galbene și brun-deschis. Acestea sunt prezente în special pe frunze.
  • Pătarea unghiulară la castraveți (Pseudomonas lachrymans). Această boală apare în special când temperatura din aer este de 24-28 grade Celsius și umiditatea este de 85%. Pe frunze, flori și fructe apar pete mici cu forme neregulate, gri și cu aspect umed.
  • Putregaiul cenușiu al castraveților (Botrytis cinerea). Semnele atacului acestei boli se observă pe tulpină și pe fructe sub forma unor pete verzi-cenușii, acoperite cu mucegai.
  • Putregaiul tulpinilor de castravete (Didymella bryoniae). Această boală apare atunci când temperaturile se mențin între 20-25 grade Celsius și umiditatea este de 85%. La nivelul tulpinilor apar leziuni cu aspect umed, care se transformă în pete maro.
  • Antracnoza cucurbitaceelor (Collectotrichum lagenarium). Această boală atacă frunzele, petiolul frunzei, vrejurile, fructele și pedicelul fructelor. Se transmite prin semințe sau prin plante infectate.

Combaterea bolilor

Pentru a combate bolile culturii de castraveți se aleg produse cu acțiune rapidă, cu formulare de calitate înaltă și cu eficiență dovedită. Ca fungicide eficiente, se pot folosi: Polyram DF, Dagonis și Kumulus DF.

Dăunătorii culturii de castraveți

Dacă nu este tratat corespunzător, atacul dăunătorilor poate avea efecte negative sau chiar să distrugă în totalitate cultura de castraveți. De aceea, este esențial să fie luate măsurile necesare de prevenție și să se acționeze rapid atunci când este identificat un atac în cultura de castraveți. Iată care sunt cei mai periculoși dăunători pentru castraveți:

  • Afidele la castravete (Myzus persicae). Acești păduchi pot fi înaripați sau neînaripați și pot avea diverse culori, precum verde, negru sau gri. Afidele se atașează pe partea inferioară a frunzelor, pe flori și pe lăstarii tineri.
  • Păianjenul roșu comun (Tetranychus urticae). Acest dăunător atacă în special în perioada caldă.
  • Tripsii (Tetranychus urticae) sunt un tip de dăunător care transmite boli grave, încetinește creșterea plantelor și poate înțepa organele plantei, provocând avortarea florilor.
  • Acarianul lat (Polyphagotarsonemus latus) atacă tulpinile, frunzele, inflorescențele, florile, lăstarii tineri și fructele.
  • Viermii sârmă (Agriotes lineatus) sunt un tip de viermi care consumă semințele în pământ și apoi atacă direct planta, astfel că pot fi observate părți lipsă ale acesteia.
  • Limaxul cenușiu (Deroceras agreste) este un tip de melc fără cochilie, care consumă frunzele, florile și fructele. Atacul său se observă sub forma unor găuri în plantă.
  • Musca plăntuțelor (Delia platura) își începe atacul de la cotiledoanele semințelor, iar apoi pătrunde în interiorul tulpinii.

Combaterea dăunătorilor la cultura de castraveți

Pentru a combate principalii dăunători la castraveți, este necesară utilizarea unor insecticide de calitate. Printre acestea se numără: Actara 25 WG, Boundary SW și Faster 10 CE.

Concluzie

Cultura de castraveți poate fi profitabilă atât în scop personal, pentru consum gospodăresc, cât și în scop industrial. Pentru a avea o cultură bogată și sănătoasă, este important să se țină cont de fiecare etapă, de la plantare până la protejarea culturii împotriva bolilor și dăunătorilor.

Sursa foto: Pixabay

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *