Rapița, având denumirea științifică de Brassica napus, este o plantă erbacee anuală, care se înființează toamna. Ocupă un loc deosebit în economia globală, întrucât semințele sale reprezintă o sursă bogată de uleiuri vegetale, care se utilizează atât în alimentație, cât și în industrie. Cultura de rapiță are o reacție favorabilă la fertilizare, se poate cultiva mecanizat, semănarea și recoltarea poate avea loc în afara perioadelor aglomerate și este o bună plantă meliferă și premergătoare. Însă cea mai mare provocare atunci când vine vorba despre cultura de rapiță constă în dăunătorii rapiței. În articolul de astăzi ne-am propus să îți arătăm care sunt dăunătorii rapiței și cum pot fi combătuți.
Principalii dăunători ai rapiței
Dăunătorii rapiței afectează culturile de rapiță toamna, încă din primele faze de vegetație. Deși atacă în mod obișnuit toamna, urmele atacului lor se observă și în primăvară. În continuare îți prezentăm dăunătorii rapiței, pentru a ști cum să depistezi atacul lor, urmând ca la final să descoperi care sunt principalele tratamente necesare pentru a-i combate.
Viespea rapiței
Viespea rapiței roade sau perforează frunzele rapiței pe partea inferioară. La început, perforațiile sunt mici, însă ele se măresc cu trecerea timpului, capătă o formă rotundă sau ovală și au marginile neregulate. Pe plantele atacate se găsesc larve de aproximativ 17-18 mm lungime, cu capul și picioarele negre, iar corpul cenușiu.
Pentru a preveni și combate acest dăunător se recomandă rotația culturilor, agrotehnica corectă, precum și efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.
Puricele cruciferelor
Larvele puricelui cruciferelor rod pețiolul frunzelor inferioare, după care pot ajunge în vârful lăstarilor. Galeriile pe care le sapă aceste larve se pot umple cu apă, ceea ce poate duce la înghețarea plantelor pe timpul iernii. În plus, aceste galerii le permit agenților fitopatogeni să pătrundă în plantă.
Pentru a preveni și combate acest dăunător se recomandă rotația culturilor și efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.
Gândacul lucios
Gândacul lucios roade bobocii florali la exterior, iar la interior consumă staminele și pistilul. Atacul său determină uscarea și căderea bobocilor, iar bobocii care au suferit un atac redus produc silicve mici, subțiri și răsucite la vârf. Femela acestui gândac roade bobocul floral și depune 1-2 ouă pe stamine. În unele cazuri, într-un singur boboc floral se pot regăsi până la 15 ouă, depuse de femele diferite.
Ca prevenire și combatere, se recomandă rotația culturilor, agrotehnica corectă, strângerea și distrugerea resturilor vegetale, precum și aplicarea tratamentelor cu insecticide specifice.
Gândacul păros
Gândacul păros consumă organele florale ale rapiței și, în unele cazuri, frunzele tinere. Adultul său măsoară 9-12 mm lungime și are o culoare negru mat, iar corpul său este acoperit de un puf cenușiu. Are o singură generație pe an și iernează ca adult în sol. Femelele depun ouăle în 4-8 zile de la împerechere. Larvele acestui gândac nu produc daune.
Pentru a combate acest dăunător se recomandă aplicarea tratamentelor cu insecticide specifice.
Gândacul roșu
Gândacul roșu roade neregulat marginile frunzelor, astfel că în unele cazuri, în urma atacului său rămân doar nervurile. Poate ataca silicvele și bobocii florali. Atacă în vetre și se poate dezvolta pe crucifere spontane. Femela depune în vetre 800-900 de ouă, la o adâncime de 3-4 cm în pământ.
Ca măsuri de prevenire și combatere se recomandă tratarea semințelor înainte de semănat, rotația culturilor, agrotehnica corectă, strângerea și distrugerea resturilor vegetale, precum și efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.
Gărgărița silicvelor
Adulții acestui dăunător rod mici cavități în tulpini, pedunculi și butonii florali, în timp ce larvele consumă semințele. Pe măsură ce se dezvoltă, o larvă consumă 6-9 semințe. Depun ponta în silicvele aflate în formare. Femela gărgăriței silicvelor roade un orificiu în peretele silicvei și depune un ou în acest orificiu. O femelă depune 35-50 ouă.
Pentru a preveni și combate acest dăunător se recomandă strângerea și distrugerea resturilor vegetale, rotația culturilor, agrotehnica corectă, precum și aplicarea tratamentelor cu insecticide specifice.
Fluturele alb al verzei
Larvele fluturelui alb al verzei au corpul de 40-50 mm lungime. În primul stadiu de dezvoltare au culoare galbenă, iar atunci când sunt complet dezvoltate, larvele au culoarea cenușie și prezintă benzi longitudinale de culoare galbenă. Larvele din ultima generație atacă frunzele de rapiță în timpul toamnei. Plantele atacate de fluturele alb al verzei nu se dezvoltă corespunzător înainte de sosirea iernii.
Ca metode de prevenire și combatere se recomandă efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.
Cum se combat dăunătorii rapiței?
În continuare îți prezentăm principalele insecticide recomandate pentru a elimina dăunătorii rapiței din cultură.
Insecticid Karate Zeon
Insecticidul Karate Zeon este utilizat pentru combaterea principalilor dăunători din culturile de câmp, leguminoase, viță de vie și pomi fructiferi. Efectul său este rapid și vizibil. În cazul culturii de rapiță, este recomandat pentru combaterea gândacului lucios și gărgăriței silicvelor. Se recomandă aplicarea în doză de 0,15 L/ha.
Insecticid Mavrik 2F
Insecticidul Mavrik 2F este un piretroid insecticid de ultimă generație. Acționează asupra dăunătorilor prin contact și prin ingestie. În cazul rapiței, este recomandat pentru a combate dăunători precum gândacul lucios, viespea rapiței și gărgărița silicvelor. Se recomandă utilizarea în doză de 0,2 L/ha.
Insecticid Decis Expert 100 EC
Insecticidul Decis Expert 100 EC este un insecticid care acționează prin contact și ingerare. Are acțiune atât asupra larvelor, cât și asupra adulților. Are o durată de activitate de aproximativ zece zile. În cazul culturii de rapiță de toamnă, se recomandă maximum patru tratamente pe vegetație, la avertizare, cu un interval de cel puțin șapte zile între tratamente. În cazul culturii de rapiță de primăvară, se recomandă aplicarea a maximum trei tratamente pe vegetație, la avertizare, cu un interval minim de șapte zile între tratamente. Doza recomandată în ambele cazuri este de 200 L/ha.
Principalele boli ale rapiței
Alături de dăunătorii rapiței, există și câteva boli care pot afecta această cultură. Ți le prezentăm în cele ce urmează, iar la final îți oferim câteva recomandări cu privire la tratamentele care sunt eficiente pentru a combate aceste boli.
Putregaiul alb
Atunci când rapița este atacată de putregaiul alb, plantele se îngălbenesc și se ofilesc, iar pe partea inferioară se observă pete de culoare deschisă, albe sau galben-deschis. Odată cu trecerea timpului, aceste pete cresc, se brunifică și sunt acoperite cu o pâslă albă, care reprezintă fructificațiile ciupercii. această ciupercă iernează în sol sub formă de scleroți, iar primăvara, un sclerot poate produce una sau mai multe apotecii. Acestea au formă de cupă, pâlnie sau disc și culoarea variază de la crem la brun.
Ca metode de prevenire și combatere, se recomandă rotația culturilor, evitarea cultivării rapiței pe terenuri joase și umede, tratarea semințelor înainte de semănat, aratul la o adâncime optimă de 20-25 cm, precum și aplicarea tratamentelor cu fungicide specifice.
Făinarea
Făinarea presupune apariția unui înveliș fin, albicios și pâslos pe suprafața frunzelor de rapiță. După un timp, acest înveliș dezvoltă puncte brun-negricioase, reprezentând fructificațiile ciupercii.
Pentru a preveni și combate această boală se recomandă rotația culturilor, evitarea cultivării rapiței pe terenuri joase și umede, aratul la o adâncime optimă de 20-25 cm, tratarea semințelor înainte de semănat și aplicarea de tratamente cu fungicide specifice.
Alternarioza
Boala se observă pe silicve, unde se dezvoltă pete mici, negricioase, punctiforme sau liniare. Aceste pete se întind, astfel că ajung să acopere porțiuni mari. În urma unui atac puternic, silicvele nu se mai dezvoltă și se deschid ușor, astfel că semințele se scutură. La suprafața petelor se dezvoltă o pulbere brun-negricioasă, formată din conidioforii și conidiile ciupercii.
Ca metode de prevenire și combatere se recomandă rotația culturilor, evitarea cultivării rapiței pe terenuri joase și umede, aratul la o adâncime optimă de 20-25 cm, precum și aplicarea de tratamente cu fungicide specifice.
Hernia rădăcinilor
Atunci când plantele sunt atacate de hernia rădăcinilor, pe rădăcini apar îngroșări și umflături pe toată lungimea lor. Cu timpul, rădăcinile atacate se brunifică, se înmoaie și putrezesc. Hernia rădăcinilor poate apărea în toate stadiile de vegetație. În urma atacului timpuriu, plantele rămân mici, frunzele se colorează și se înroșesc, iar la plantele mature, atacul determină colorarea frunzelor în albastru-verzui.
Ca metode de prevenire și combatere se recomandă rotația culturilor, evitarea cultivării rapiței pe terenuri joase și umede, utilizarea de hibrizi rezistenți, precum și menținerea unui pH neutru al solului.
Mana cruciferelor
Mana cruciferelor este o boală frecvent întâlnită la plantele tinere. Se manifestă prin apariția unor pete galbene pe frunze, iar aceste pete se brunifică după un timp. Pe partea inferioară, petele sunt acoperite cu un puf alb-cenușiu, care reprezintă fructificațiile ciupercii.
Pentru prevenirea și combaterea manei cruciferelor se recomandă distrugerea plantelor atacate, rotația culturilor, agrotehnica corectă, semănatul timpuriu, combaterea buruienilor din cultură, tratarea semințelor înainte de semănat, precum și aplicarea tratamentelor cu fungicide specifice.
Cum se combat bolile rapiței?
Iată care sunt principalele tratamente recomandate pentru combaterea bolilor rapiței.
Fungicid Topsin 70WDG
Fungicidul Topsin 70WDG este un fungicid sistemic cu acțiune preventivă și curativă. În cazul culturii de rapiță se recomandă în combaterea putregaiului, alternariozei și făinării. Doza recomandată este de 1 kg/ha și se recomandă aplicarea în vegetație.
Fungicid Orius 25 EW
Fungicidul Orius 25 EW este un fungicid sistematic. Pentru cultura de rapiță de toamnă, se recomandă aplicarea de tratamente preventive în primăvară sau curative la apariția primelor simptome de boală. Se recomandă aplicarea unui tratament de toamnă în faza de rozetă a rapiței.
Fungicid Folicur 250 EW
Fungicidul Folicur 250 EW este un fungicid sistemic care pătrunde în plante și este distribuit în interiorul țesuturilor, blocând extinderea fungului prin inhibarea procesului de sinteză a ergosterolilor. La cultura de rapiță se recomandă aplicarea în doză de 1 l/ha pentru a combate putregaiul alb și făinarea.
Fungicidul Folicur Solo 250 EW este un produs pe bază detebuconazol 250 grame / litru, fiind un sistem fungicid sistemic, care pătrunde în plante și este distribuit în interiorul țesuturilor, blocând extinderea fungului prin înhibarea procesului de sinteză a ergosterolilor.
Concluzie
Este important să cunoști care sunt bolile și dăunătorii rapiței, pentru a putea lua măsurile necesare de combatere a acestora, astfel încât producția să nu fie afectată. Mai multe informații despre cultivarea rapiței poți găsi în articolul despre cultura de rapiță, iar în articolul despre combaterea buruienilor din cultura de rapiță poți afla cum să elimini buruienile din această cultură.