Salvia, având denumirea științifică de Salvia officinalis, este o plantă medicinală și aromatică, răspândită în numeroase țări. În țara noastră este utilizată mai puțin în alimentație, motiv pentru care se cultivă doar ocazional, pe suprafețe mici, în general în grădina proprie.
Frunzele de salvie sunt utilizate drept condiment în diverse preparate culinare, dar sunt folosite și în cosmetică, în industria parfumurilor și în scop terapeutic. Planta conține uleiuri eterice care au în componența lor salviol, camfor, cedren, pinen, compuși parafinici, taninuri, acizi organici, săruri minerale de potasiu, calciu, magneziu, fosfor, vitaminele B1 și C și altele.
Este un subarbust cu sistem radicular bine ramificat, tulpină erectă de 0,8-1 m, lignificată în partea inferioară. Are frunze alungit-ovale, aspru pubescente, de culoare verde-cenușie și flori albastru-violet, care apar în iunie-iulie.
Ce cerințe are salvia față de factorii ecologici?
Salvia este o specie mediteraneană, motiv pentru care preferă locurile însorite, pentru a acumula uleiurile volatile. Poate suporta și semi-umbra. În perioada de vegetație, temperaturile de 20-25° C sunt optime pentru ca această plantă să crească. Iarna se recomandă ca plantele să fie protejate, dacă temperaturile scad și plantele nu sunt acoperite de zăpadă.
Are cerințe moderate în ceea ce privește umiditatea, salvia fiind mai sensibilă la excesul de apă decât la lipsa ei.
Salvia preferă solurile fertile, bine drenate, cu pH ușor acid spre neutru.
Cum se cultivă salvia?
Salvia poate fi cultivată în grădină sau ghiveci, prin plantarea de semințe sau butași. Înființarea culturii de salvie în grădină se realizează toamna târziu sau primăvara devreme, prin semănat direct sau plantare de răsad.
Semințele se plantează la o distanță de 70 cm între rânduri și 45-50 cm între plantele de pe rând. Solul trebuie prelucrat în prealabil, pentru a fi mărunțit bine și a asigura condițiile optime pentru germinarea semințelor. După semănarea salviei, se poate efectua lucrarea de tăvălugit.
Pentru a se produce răsad, semănarea se realizează primăvara în răsadnițe și plantarea se realizează toamna, cu răsaduri fortificate și aclimatizate. Distanțele de plantare sunt aceleași în cazul plantării răsadurilor, ca în cazul semințelor.
În cazul înmulțirii prin butași, aceștia se recoltează din lăstari anuali, se fasonează la o lungime de 10-12 cm, se înlătură frunzele bazale și se pun la înrădăcinat în răsadnițe.
Lucrări de îngrijire a salviei
În cazul culturilor înființate prin semănat direct, este necesară rărirea plantelor. Plantele se irigă în perioada de vegetație, de preferință utilizând un sistem de irigare prin picurare. Pot fi efectuate fertilizări faziale, în funcție de starea de aprovizionare a solului.
Terenul trebuie menținut fără buruieni, în special după transplantare, atunci când plantele nu au aparatul vegetal bogat dezvoltat.
Primăvara, imediat după ce salvia pornește în vegetație, tulpinile trebuie tăiate la 10-15 cm. Pe porțiunile rămase trebuie să fie prezenți muguri, pentru a se asigura creșterea noilor tulpini.
Se îndepărtează porțiunile uscate sau afectate de boli.
Ce boli și dăunători afectează salvia?
Salvia poate fi atacată de făinare, rugină sau alte boli care determină apariția unor pete pe frunze. În ceea ce privește dăunătorii care atacă această plantă, cei mai frecvenți sunt insectele precum afidele, musculița albă sau acarienii.
Recoltarea și depozitarea salviei
Frunzele de salvie se pot recolta în orice moment, odată ce plantele sunt fortificate. Pot fi recoltate frunzele sau lăstarii tineri și se pot utiliza în stare proaspătă sau uscată. Este recomandat ca recoltarea să aibă loc în zilele senine, în orele cu insolație maximă.
Dacă îți dorești să usuci frunzele de salvie proaspăt recoltate, este recomandat să utilizezi un spațiu bine ventilat și umbrit, iar după uscare, să le depozitezi într-un spațiu cu umiditate scăzută.