Vița de vie: Ghid complet pentru plantare, întreținere și tăiere

Informații generale despre vița de vie

Vița de vie, denumită în limba latină Vitis vinifera L., este o plantă din genul Vitis, familia Vitaceae. În România, cultura viței de vie are o tradiție îndelungată, de peste 2500 de ani. Există numeroase mărturii conform cărora strămoșii noștri aveau ca preocupare cultivarea viței de vie. Geto-dacii aveau o mare apreciere pentru vin, ceea ce explică interesul lor pentru cultivarea viței de vie. Însă cultura viței de vie nu este specifică doar strămoșilor noștri, ci se regăsește și în prezent printre principalele culturi din țara noastră. În prezent, suprafața cultivată cu viță de vie este de aproximativ 180.000 ha, ceea ce poziționează țara noastră pe locul 5 în Uniunea Europeană ca suprafață viticolă și pe locul 6 la producția de struguri și vin. În România există 39 de podgorii, iar vița de vie se cultivă în toate zonele geografice ale țării.

Care sunt cele mai populare soiuri de viță de vie?

Există numeroase soiuri de viță de vie, iar vițele roditoare se împart în trei categorii:

• Soiuri cu rezistență sporită la boli
• Hibrizi viță de vie, care sunt folosiți în special în gospodării, deoarece nu necesită multe lucrări de îngrijire
• Soiuri nobile, care se cultivă pentru consum sau producție de vin

Dintre cele trei categorii, soiurile nobile se împart, la rândul lor, în soiuri de struguri pentru masă, pentru vin, pentru stafide și industrializare.

Soiurile de viță de vie pentru struguri de masă se împart în:

• soiuri cu coacere extratimpurie și timpurie: Cardinal, Augusta, Vixctoria
• soiuri cu coacere mijlocie: Azur, Triumf, Milcov, Muscat de Hamburg
• soiuri cu coacere târzie: Xenia, Coarna neagră, Tamina

Soiurile de viță de vie pentru vin se cultivă în special pentru producerea vinului. Acestea sunt cele mai răspândite și se împart în:

• soiuri pentru vinuri albe: Fetească albă, Fetească regală, Chardonnay, Grasă de Cotnari, Frâncușă, Galbenă de Odobești, Băbească gri, Riesling italian, Aligoté, Crâmpoșie selecționată, Mustoasă de Măderat, Pinot gris, Zghihară, etc.
• soiuri pentru vinuri roșii: Pinot noir, Fetească neagră, Negru de Drăgășani, Merlot, Burgund Mare, Cabernet Sauvignon, Băbească neagră, Cadarcă, etc.
• soiuri pentru vinuri aromate: Busuioacă de Bohotin, Tămâioasă Românească, Muscat Ottonel, Șarba.

Care sunt cele mai rezistente soiuri de viță de vie?

Soiurile de viță de vie care au rezistență sporită se împart în două categorii:

• soiuri de viță de vie rezistente la boli: Valeria, Moldova, Perla de Zana, Brumariu.
• Soiuri de viță de vie rezistente la ger: Burgund, Pinot noir, Cabernet Sauvignon, Fetească regală.

Totul despre plantarea viței de vie

Când vorbim despre plantare viță de vie, este bine să știm că aceasta se realizează începând cu pregătirea terenului. Plantațiile de viță de vie au o durată de viață de peste 30 de ani, ceea ce presupune o pregătire riguroasă a solului înainte de a fi plantată aceasta.

Se recomandă ca, înainte de a se planta viță de vie, solul să aibă o perioadă de repaus de aproximativ 3-5 ani. Dacă plantarea se realizează la scurt timp după ce s-a defrișat plantația veche de viță de vie, este recomandat ca solul să fie dezinfectat.

Pregătirea terenului presupune eliminarea vegetației lemnoase, cum ar fi arbori, arbuști, butuci, precum și eliminarea denivelărilor de teren. După aceasta, urmează fertilizarea solului, care se poate realiza atât cu gunoi de grajd, cât și cu îngrășăminte chimice pe bază de fosfor și potasiu. Se execută și desfundarea terenului. După ce s-a pregătit terenul, se efectuează pichetarea, săparea gropilor, plantarea butașilor de viță de vie, udarea și fertilizarea.

Gropile trebuie săpate cu puțin timp înainte de plantare. Ele trebuie să aibă un diametru de 35-40 centimetri și o adâncime de 50 centimetri. Între rândurile de viță de vie plantate se lasă o distanță de 1,5-2 metri, iar între butașii așezați pe un rând trebuie să se lase o distanță de cel puțin 1-1,4 metri.

Înainte de plantare, vița de vie trebuie și ea pregătită. Se aleg vițele sănătoase, care au sudură de jur împrejur, rădăcinile alb-sidefii, și prezintă cordițe cu muguri viabili. După ce sunt pregătite acestea, urmează fasonarea, ceea ce presupune scurtarea rădăcinilor la 8-10 centimetri și a cordițelor la 3-4 ochi. După fasonare se efectuează parafinarea și mocirlirea vițelor, plantarea, fertilizarea, udarea, umplerea gropilor cu pământ și mușuroirea. Este recomandat ca fiecare viță să fie udată cu aproximativ 10 litri de apă.

Când se plantează vița de vie?

Ai văzut cum se plantează via, dar mai rămâne o întrebare esențială privitoare la plantarea viței de vie. Mai exact, când se plantează vița de vie? Vița de vie se plantează primăvara, cât mai devreme, în lunile martie-aprilie, atunci când în sol, la o adâncime de 40-50 cm, se înregistrează 8-10 grade Celsius. În cazul în care plantarea se realizează pe terenuri grele, cu exces de umiditate, aceasta are loc la începutul lunii mai. În schimb, dacă vița se va planta pe terenuri bine drenate, plantarea se poate realiza și toamna, înainte ca temperaturile să scadă sub 0 grade Celsius.

Metode de înmulțire a viței de vie

Cea mai populară și practicată metodă de înmulțire a viței de vie este altoirea. Aceasta presupune tăierea unui lăstar de la o plantă și transplantarea acestuia la o altă plantă. Porțiunea care se va forma în partea aeriană a butucului se numește altoi, iar partea din care se formează sistemul radicular se numește portaltoi.

Altoirea se realizează prin aplicarea altoiului direct pe viță. Se recomandă acest tip de altoire în regiunile sudice, unde clima este mai caldă. Altoirea pe loc se practică, în general, în trei moduri: în despicătură simplă, dublă și în verde. De asemenea, se pot efectua altoiri și toamna, iar acestea sunt de două tipuri: în ochi sau mayorchina.

• Altoirea în despicătură simplă se realizează în luna mai. Presupune retezarea portaltoiului la nivelul pământului, iar acestuia i se aplică altoiul sub formă de pană.
• Altoirea în despicătură dublă. În cazul în care portaltoiul este gros, se realizează o copcă în jurul butucului, se taie la nivelul pământului, se face o despicătură pe tot diametrul tăieturii și se aplică de o parte și de alta câte un altoi.
• Altoirea în verde se realizează în timpul verii, în prima jumătate a lunii iunie, la lăstarii care au o grosime de 6-8 mm. Lăstarul portaltoiului se taie la 40-50 cm față de pământ, se așteaptă până se scurge seva și apoi se aplică altoiul printr-o tăietură oblică.

Cum se întreține vița de vie?

Printre lucrările de întreținere a viței de vie se numără dezmușuroitul după plantare, arătura, lichidarea golurilor și fertilizarea. Iată când și cum se realizează aceste lucrări de întreținere a viței de vie:

• Dezmușuroitul se realizează primăvara timpuriu, odată ce temperatura nu mai scade sub 8-9 grade Celsius.
• Arătura de primăvară se efectuează la 14-16 cm, pentru afânarea solului.
• Tăierea în uscat și copcitul se realizează începând cu anul al doilea, primăvara și se repetă în luna august.
• Instalarea mijloacelor de susținere, precum araci, spalieri și bolți.
• Plivitul și legarea lăstarilor are loc atunci când lăstarii au ajuns la 8-10 cm și se lasă doar 3-4 la vițele riguroase și 2 la cele dezvoltate.
• Fertilizarea se realizează prin aplicarea de doze moderate de îngrășăminte cu azot, fosfor și potasiu.
• Completarea golurilor se realizează primăvara și pentru aceasta se utilizează vițe STAS.
• Combaterea bolilor și dăunătorilor.

Când și cum trebuie tăiată vița de vie?

Pentru a avea o plantație sănătoasă de viță de vie, este esențială tăierea viei. Aceasta este una dintre lucrările de bază în plantațiile de viță de vie. Tăierea ajută la asigurarea unei producții superioare cantitativ și calitativ și ajută la simplificarea aplicării celorlalte lucrări agrofitotehnice.

Există mai multe tipuri de tăieri ale viței de vie, iar cele mai importante sunt:

• tăieri de formare, care se efectuează în primii ani de la plantare
• tăieri de rodire, care se aplică anual și au scopul de a controla și regla procesele de creștere și fructificare. Fără tăierile de rodire, este imposibilă o exploatație eficientă a culturilor de viță de vie. Aceste tăieri se realizează în perioada de repaus fiziologic, adică în perioada cuprinsă între căderea frunzelor în timpul toamnei și până la dezmuguritul din timpul primăverii.
• tăieri de regenerare
• tăieri speciale, în cazul culturilor afectate de ger, grindină, secetă etc.

Există trei sisteme de tăieri ale viței de vie:

1. Sistemul de tăiere scurt. Elementul de rod folosit este cepul de rod de 2-3 ochi în număr variabil (6-10). Acest sistem este în special folosit la soiurile de viță care diferențiază bine primii trei ochi de la baza coardelor, cum ar fi soiurile Aligote, Fetească albă, Fetească regală, Galbenă de Odobești, etc.
2. Sistemul de tăiere lung. Elementul de producție utilizat este coarda de rod de 8-16 ochi.
3. Sistemul de tăiere mixt. Elementul de producție utilizat este veriga de rod. Acest sistem presupune o îmbinare a sistemelor de tăiere scurt și lung și este cel mai răspândit sistem, datorită eficienței sale.

De asemenea, mai există și tăieri pentru realizarea formei de conducere, ceea ce se referă la înălțimea de la sol la care sunt amplasate elementele de producție ale viei și orientarea lor în spațiu. Există trei forme de conducere: joasă, semiînaltă și înaltă.

Care sunt principalii dăunători ai viței de vie și cum pot fi combătuți?

Pentru a avea o producție de calitate din plantația de viță de vie, este necesar să fie aplicate tratamentele corespunzătoare. Acestea implică tratamente cu fungicide, insecticide și erbicide. Media tratamentelor cu fungicide la cultura viței de vie din țara noastră este de 6-7 tratamente pe sezon. Se recomandă ca tratamentele să fie aplicate preventiv, pentru a diminua cât mai mult pagubele produse de boli. Stropirea viței de vie se poate realiza pe întreaga perioadă de vegetație, iar tratamentele se aplică și în funcție de condițiile climatice.

Dăunători

Principalii dăunători care provoacă pagubele cele mai însemnate în cultura viței de vie sunt:

• Molia brună a strugurilor. Se regăsește în special la limita nordică a arealului viticol din țara noastră, în zonele mai umede și răcoroase. Prezintă două generații pe an. Din ultima decadă a lunii aprilie și până la sfârșitul lunii mai, apar adulții generației hibernante. La aproximativ o săptămână de la apariție, are loc depunerea ouălor. La maturitate, la sfârșitul lunii iunie, larvele țes coconii mătăsoși care se impupează. Adulții generației a doua apar din a doua decadă a lunii iulie și depun ouăle după 3-4 săptămâni. Molia brună a strugurilor poate fi combătută cu insecticidul Fastac Active.
• Molia verde a strugurilor. Se regăsește în special în partea de sud a țării, unde produce și cele mai mari pagube. Are trei generații pe an. Primăvara, adulții generației hibernante depun ouăle, iar după o perioadă de incubație de 6-8 zile apar larvele. Adulții generației întâi apar la începutul lunii iunie și depun ouăle celei de-a doua generații. Adulții celei de-a doua generații apar la începutul lunii august și depun ouăle celei de-a treia generații. Și acest dăunător poate fi combătut tot cu insecticidul Fastac Active.

Buruieni

Alături de dăunători, și buruienile sunt capabile să producă pagube în plantația de viță de vie. Acestea iau nutrienții viței de vie și îi afectează dezvoltarea. Pentru a combate buruienile din cultura de vie, este esențial să fie aplicate tratamente cu erbicid în perioada de repaus, înainte ca buruienile să răsară. Un tratament eficient pentru combaterea buruienilor din vița de vie este erbicidul Stomp Aqua.

Boli

Există și anumite boli care pot ataca vița de vie, afectându-i producția. Iată care sunt cele mai frecvente boli ale viței de vie și cum pot fi combătute eficient:

Mana viței de vie (Plasmopara viticola) este o boală care atacă toate organele verzi ale plantei. Pe planta superioară a frunzelor apar pete gălbui, iar ulterior, pe partea inferioară a frunzelor, în dreptul petelor gălbui, apare o pulbere albicioasă, care rezultă din fructificațiile ciupercii. La final, zona afectată a frunzei se usucă. Pe ciorchini, atacul manei este extrem de dăunător, în special dacă apare în stadiile tinere. Atunci când atacul apare în jurul înfloritului, ciorchinii se acoperă cu un puf alb, florile se brunifică și ciorchinele se usucă în totalitate, în final. Atacul de mană apărut după ce boabele s-au format este cunoscut sub denumirea Rot-Gris sau Rot-Brun. Dacă nu se iau măsurile necesare de combatere, mana poate compromite complet producția de struguri. Printre principalele fungicide utilizate pentru combaterea manei viței de vie se numără Polyram DF, Acrobat MZ 69 WG, Cabrio Top și Forum Gold.

Putregaiul cenușiu (Botrytis cinerea) atacă frunzele, inflorescențele, lăstarii și strugurii. Cele mai mari pagube sunt produse pe boabele mature, chiar înainte de recoltare. Boabele atacate de putregaiul cenușiu se brunifică și se acoperă cu fructificațiile ciupercii, care sunt de culoare cenușie. Pentru a combate putregaiul cenușiu, se utilizează fungicidul Cantus.

Putregaiul negru (Guignardia bidwellii) este o boală care poate ataca frunzele, lăstarii și strugurii. Pe frunze apar pete aproape rotunde, de culoare gălbuie, cu marginea de culoare mai închisă, iar ulterior, petele se necrozează. Cel mai periculos atac al bolii este pe boabele în creștere. La început, apar pete mici, de aproximativ 1 mm, care seamănă cu petele de pe frunze, de culoare gălbuie, înconjurate de o margine brună. Petele se dezvoltă repede, se zbârcesc și se închid la culoare. La final, întreg bobul este afectat și devine mumifiat și de culoare neagră. Pe boabele afectate de boală se formează fructificațiile ciupercii. Această boală se poate extinde în plantație de la un an la altul, motiv pentru care este esențială combaterea focarelor inițiale, în prima parte a perioadei de vegetație. Combaterea acestei boli se poate realiza aplicând fungicidul Cabrio Top.

Excorioza viței de vie (Phomopsis viticola) este o boală care poate duce la pieirea prematură a butucilor și poate ataca frunzele, ciorchinii și boabele. Atacul tipic este pe lăstar și poate provoca moartea mugurilor bazali și fragilitatea coardelor, care se pot rupe ușor. În timpul primăverii, lăstarii atacați prezintă pete clorotice pe partea bazală, iar odată cu creșterea lăstarilor, petele confluează, formează cruste de culoare neagră și excoriații ale scoarței. În toamnă, pe coardele atacate se formează organele de fructificare ale ciupercii și petele devin albicioase.

Concluzie

Vița de vie se cultivă în toate zonele țării noastre și este cultivată atât pentru struguri de masă, cât și pentru producția de vin. Există numeroase soiuri de viță de vie, cultivate în funcție de scopul pentru care se dorește producția de struguri. Pentru a avea o plantație sănătoasă și care aduce rod bogat, este necesar să se respecte principalele lucrări necesare pentru plantarea viței de vie, transplantare viță de vie, precum și pentru îngrijirea acesteia.

Există anumiți dăunători, buruieni și boli care pot ataca plantația de viță de vie, afectând producția sau chiar ajungând să compromită în totalitate recolta. Pentru a evita acest lucru să se întâmple, trebuie aplicate tratamentele corespunzătoare, cu insecticid, erbicid și fungicid.