Mana vi\u021bei de vie<\/h4>\n\n\n\n
Mana vi\u021bei de vie este o boal\u0103 care se manifest\u0103 pe toate organele plantei. \u00cen timpul prim\u0103verii, frunzele se acoper\u0103 cu pete g\u0103lbui, cu un contur difuz \u0219i m\u0103rime variat\u0103. Odat\u0103 cu trecerea timpului, petele se brunific\u0103 \u0219i pe frunze apar arsuri, iar pe partea inferioar\u0103 a frunzelor, \u00een dreptul petelor, apare un puf albicios.<\/p>\n\n\n\n
Vi\u021ba de vie este mai rezistent\u0103 la atacul acestei boli pe perioada toamnei. Pe frunze apar mici pete col\u021buroase, \u00een dreptul c\u0103rora \u021besuturile se brunific\u0103. Pe partea inferioar\u0103 a frunzelor nu mai apare puful albicios. \u00cen schimb, pe l\u0103stari se produc pete alungite, de culoare brun\u0103, \u00een dreptul c\u0103rora scoar\u021ba moare. Ciorchinii ataca\u021bi de aceast\u0103 ciuperc\u0103 r\u0103m\u00e2n mici, fructele nu se matureaz\u0103 normal, se zb\u00e2rcesc \u0219i cad u\u0219or.<\/p>\n\n\n\n
Ciuperca ierneaz\u0103 sub form\u0103 de spori de rezisten\u021b\u0103, care germineaz\u0103 prim\u0103vara \u0219i produc filamentele de infec\u021bie. Aceste filamente p\u0103trund \u00een plante prin stomate \u0219i produc infec\u021bii noi. Printre principalele m\u0103suri de prevenire \u0219i combatere se num\u0103r\u0103 str\u00e2ngerea \u0219i arderea frunzelor din planta\u021bie, distrugerea buruienilor, efectuarea la timp a lucr\u0103rilor de \u00eentre\u021binere, precum \u0219i utilizarea tratamentelor cu fungicide specifice.<\/p>\n\n\n\n
Antracnoza<\/h4>\n\n\n\n
Antracnoza este o boal\u0103 care apare prim\u0103vara, \u00eenaintea manei, \u0219i atac\u0103 toate organele verzi ale vi\u021bei de vie. Atunci c\u00e2nd apare atacul acestei boli, pe frunzele vi\u021bei de vie apar mici pete col\u021buroase, \u00een dreptul c\u0103rora \u021besuturile devin brune. Pe m\u0103sur\u0103 ce boala evolueaz\u0103, zonele afectate se sf\u00e2\u0219ie \u0219i frunzele cap\u0103t\u0103 un aspect ciuruit, iar pe l\u0103stari apar pete mari, de culoare brun\u0103, m\u0103rginite de un halou vi\u0219iniu \u00eenchis. Ca urmare a atacului, l\u0103starii nu mai cresc \u0219i devin fragili.<\/p>\n\n\n\n
Ciuperca ierneaz\u0103 \u00een scoar\u021ba l\u0103starilor, iar atacul s\u0103u pe fructe produce pagube destul de \u00eensemnate. Bacele se usuc\u0103 \u0219i se zb\u00e2rcesc atunci c\u00e2nd vremea este uscat\u0103, iar atunci c\u00e2nd este timpul umed, ele putrezesc. Pentru a preveni \u0219i combate aceast\u0103 boal\u0103, se recomand\u0103 utilizarea l\u0103starilor s\u0103n\u0103to\u0219i pentru \u00eenmul\u021bire \u0219i utilizarea tratamentelor specifice \u00een perioada de repaus vegetativ sau prim\u0103vara.<\/p>\n\n\n\n
Apoplexia vi\u021bei de vie<\/h4>\n\n\n\n
Primele simptome ale acestei boli apar odat\u0103 cu primele inflorescen\u021be. La soiurile albe, frunzele bazale prezint\u0103 \u00eeng\u0103lbenire, pe c\u00e2nd la soiurile ro\u0219ii, prezint\u0103 \u00eenro\u0219ire. Pe m\u0103sur\u0103 ce boala evolueaz\u0103, \u021besuturile atacate se brunific\u0103 \u0219i se unesc, iar aparatul foliar al plantei este distrus. Temperaturile ridicate \u0219i seceta favorizeaz\u0103 apari\u021bia acestei boli. Butucii ataca\u021bi de apoplexia vi\u021bei de vie se usuc\u0103 \u00een c\u00e2teva ore, iar dac\u0103 vremea este umed\u0103, pe buturii ataca\u021bi apar fructifica\u021biile ciupercii sub forma unei p\u0103l\u0103rii cu aspect de evantai. Aceast\u0103 ciuperc\u0103 ierneaz\u0103 sub form\u0103 de miceliu \u00een scoar\u021ba coardelor b\u0103tr\u00e2ne \u0219i p\u0103trunde \u00een plant\u0103 prin r\u0103nile rezultate \u00een urma t\u0103ierilor.<\/p>\n\n\n\n
Pentru a preveni \u0219i combate aceast\u0103 boal\u0103 se recomand\u0103 eliminarea plantelor atacate din planta\u021bie, aplicarea unui tratament cupric \u00een perioada de repaus vegetativ \u0219i aplicarea tratamentelor pe baz\u0103 de fosetil de aluminiu \u00een perioada de vegeta\u021bie.<\/p>\n\n\n\n
Eutipoza<\/h4>\n\n\n\n
Eutipoza este o boal\u0103 care atac\u0103 toate organele aeriene ale vi\u021bei de vie. Atunci c\u00e2nd sunt atacate, plantele cresc mai pu\u021bin, l\u0103starii au internodiile scurte, iar frunzele sunt mici \u0219i r\u0103sucite. De\u0219i inflorescen\u021bele se dezvolt\u0103 normal, florile avorteaz\u0103. \u00cen cazul unui atac sever, pe tulpin\u0103 apar cr\u0103p\u0103turi profunde. Aceast\u0103 boal\u0103 se transmite prin porii care p\u0103trund \u00een plant\u0103 pe r\u0103nile rezultate \u00een urma lucr\u0103rilor de \u00eentre\u021binere. Nu este o boal\u0103 periculoas\u0103 \u0219i apare doar \u00een cazul planta\u021biilor ne\u00eengrijite, acolo unde nu au fost aplicate tratamente fitosanitare.<\/p>\n\n\n\n
Excorioza<\/h4>\n\n\n\n
Atunci c\u00e2nd apare aceast\u0103 boal\u0103, la \u00eenceputul prim\u0103verii, pe l\u0103starii tineri pot fi observate r\u0103ni eliptice, de culoare brun\u0103, unite sau solitare. Cre\u0219terea l\u0103starilor este \u00eencetinit\u0103, nu se formeaz\u0103 flori \u0219i fructe, iar \u00een cazul unui atac sever, l\u0103starii sunt distru\u0219i. Boala evolueaz\u0103, iar petele produse de aceasta se dezvolt\u0103 pe timpul verii, devin brun-negricioase \u0219i \u021besuturile atacate de ea crap\u0103 longitudinal. Pe perioada toamnei, coardele afectate prezint\u0103 o albire pronun\u021bat\u0103. Boala poate ataca \u0219i frunzele, iar simptomele sunt acelea\u0219i ca \u00een cazul atacului asupra l\u0103starilor.<\/p>\n\n\n\n
Pentru a preveni \u0219i combate boala se recomand\u0103 realizarea lucr\u0103rilor de \u00eentre\u021binere la timp \u0219i corect, arderea organelor atacate \u0219i aplicarea tratamentelor cu fungicide specifice.<\/p>\n\n\n\n
Putregaiul cenu\u0219iu al strugurilor<\/h4>\n\n\n\n
Aceast\u0103 ciuperc\u0103 se dezvolt\u0103 agresiv \u00een caz de toamn\u0103 ploioas\u0103. Toamna, dup\u0103 ce fructele au acumulat suficient zah\u0103r, le atac\u0103 putregaiul cenu\u0219iu al strugurilor. \u00cen urma atacului acestei ciuperci, pieli\u021ba se brunific\u0103 \u0219i bacele se sparg. Pe m\u0103sur\u0103 ce boala evolueaz\u0103, fructele sunt acoperite cu un putregai cenu\u0219iu, iar dac\u0103 vine o perioad\u0103 de secet\u0103, fructele se usuc\u0103 \u0219i se zb\u00e2rcesc.<\/p>\n\n\n\n
Pentru a preveni \u0219i combate aceast\u0103 boal\u0103 se recomand\u0103 ca, atunci c\u00e2nd apare atacul, strugurii s\u0103 se recolteze mai t\u00e2rziu, s\u0103 se realizeze desfrunzirea \u00een jurul ciorchinelui astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie favorizat\u0103 circula\u021bia curen\u021bilor de aer \u0219i s\u0103 se efectueze tratamente chimice cu fungicide specifice.<\/p>\n\n\n\n
F\u0103inarea<\/h4>\n\n\n\n
F\u0103inarea este o ciuperc\u0103 ce atac\u0103 frunzele, l\u0103starii tineri, ciorchinii \u0219i fructele. Pe frunze, atacul se observ\u0103 prin apari\u021bia unor pete p\u00e2sloase, alb-cenu\u0219ii, izolate sau unite, pe suprafa\u021ba c\u0103rora se observ\u0103 o pulbere fin\u0103, albicioas\u0103. L\u0103starii verzi se acoper\u0103 cu un miceliu alb-cenu\u0219iu, care devine pr\u0103fos pe m\u0103sur\u0103 ce evolueaz\u0103. Atacul pe fructe produce pagube \u00eensemnate \u0219i se aseam\u0103n\u0103 cu cel de pe frunze \u0219i l\u0103stari. Atunci c\u00e2nd vremea este secetoas\u0103, fructele se sparg \u0219i ciorchinii sunt distru\u0219i. \u00cen schimb, \u00een perioade cu umezeal\u0103, fructele sunt acoperite cu un putregai cenu\u0219iu. Spre toamn\u0103, pe organele afectate de f\u0103inare apar mici puncte negricioase, care reprezint\u0103 fructifica\u021biile de rezisten\u021b\u0103. F\u0103inarea \u00ee\u0219i face apari\u021bia \u00een perioade calde \u0219i secetoase.<\/p>\n\n\n\n
Ca metode de prevenire \u0219i combatere se recomand\u0103 cultivarea soiurilor rezistente, fertilizarea ra\u021bional\u0103, realizarea lucr\u0103rilor de \u00eentre\u021binere corespunz\u0103toare, t\u0103ierea \u0219i arderea l\u0103starilor afecta\u021bi, precum \u0219i aplicarea tratamentelor cu fungicide specifice.<\/p>\n\n\n\n
Rujeola (Boala petelor ro\u0219ii)<\/h4>\n\n\n\n
Simptomele rujeolei pot fi observate pe frunze. Atacul are loc prim\u0103vara sau la \u00eenceputul verii \u0219i se manifest\u0103 prin apari\u021bia unor pete mari de culoare galben\u0103 sau galben-purpurie, dispuse pe marginea limbului. \u021aesuturile se brunific\u0103 \u0219i frunza pare ars\u0103. \u00cen urma atacului, planta \u00ee\u0219i pierde prematur frunzi\u0219ul, ceea ce reduce capacitatea de fotosintez\u0103, iar ciorchinii au fructe mici, care nu se mai matureaz\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Ca m\u0103suri de prevenire \u0219i combatere se recomand\u0103 arderea frunzelor de la suprafa\u021ba solului, fertilizarea ra\u021bional\u0103 cu \u00eengr\u0103\u0219\u0103minte complexe, realizarea lucr\u0103rilor de \u00eentre\u021binere corespunz\u0103toare \u0219i aplicarea de tratamente \u00eempotriva manei, acestea av\u00e2nd efect \u0219i \u00eempotriva rujeolei.<\/p>\n\n\n\n
Putregaiul alb al r\u0103d\u0103cinilor<\/h4>\n\n\n\n
Atunci c\u00e2nd sunt atacate de putregaiul alb al r\u0103d\u0103cinilor, plantele nu se dezvolt\u0103 normal, frunzele \u00eeng\u0103lbenesc, iar l\u0103starii nu se dezvolt\u0103 corespunz\u0103tor \u0219i sunt distru\u0219i de ger. La 2-3 ani dup\u0103 apari\u021bia primelor simptome ale acestei boli, planta atacat\u0103 moare. Pe r\u0103d\u0103cin\u0103 se poate observa un miceliu albicios, care p\u0103trunde p\u00e2n\u0103 \u00een m\u0103duv\u0103 \u0219i distruge scoar\u021ba r\u0103d\u0103cinilor. Boala este mai frecvent \u00eent\u00e2lnit\u0103 pe terenurile argiloase \u0219i umede \u0219i ierneaz\u0103 sub form\u0103 de sclero\u021bi \u00een sol sau pe r\u0103d\u0103cinile atacate.<\/p>\n\n\n\n
Ca metode de prevenire \u0219i combatere se recomand\u0103 eliminarea plantelor atacate din cultur\u0103 \u0219i \u00eemb\u0103ierea r\u0103d\u0103cinilor buta\u0219ilor \u00eenainte de plantare \u00eentr-o solu\u021bie de zeam\u0103 bordelez\u0103 2%.<\/p>\n\n\n\n
Putregaiul fibros<\/h4>\n\n\n\n
Plantele afectate de putregaiul fibros au frunzele mici, decolorate \u0219i acestea cad prematur. R\u0103d\u0103cina este brunificat\u0103 \u0219i putrezit\u0103, iar pe r\u0103d\u0103cin\u0103 sunt prezente cordoane groase, care reprezint\u0103 \u00eempletituri ale filamentelor ciupercii. Ciuperca \u00ee\u0219i formeaz\u0103 fructifica\u021biile spre toamn\u0103, sub forma unei p\u0103l\u0103rii cu picior, de culoare galben\u0103. La 2-4 ani de la infec\u021bia cu putregaiul fibros, butucii afecta\u021bi se usuc\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Pentru prevenire \u0219i combatere se recomand\u0103 ca planta\u021biile s\u0103 fie amplasate pe terenuri bine drenate, s\u0103 se elimine \u0219i ard\u0103 plantele atacate, s\u0103 se ard\u0103 frunzele din planta\u021bie, iar buta\u0219ii s\u0103 fie \u00eemb\u0103ia\u021bi \u00eenainte de plantare \u00eentr-o solu\u021bie de zeam\u0103 bordelez\u0103 3%.<\/p>\n\n\n\n
Boala piciorului negru<\/h4>\n\n\n\n
Boala piciorului negru afecteaz\u0103 \u00een special plantele cu v\u00e2rst\u0103 cuprins\u0103 \u00eentre doi \u0219i opt ani. Plantele atacate nu mai pornesc \u00een vegeta\u021bie \u0219i se usuc\u0103 \u00een timpul verii. Sistemul radicular se dezvolt\u0103 anormal, iar \u021besuturile prezint\u0103 o brunificare sever\u0103. Boala apare \u00een planta\u021biile ne\u00eentre\u021binute, acolo unde nu au fost luate m\u0103suri de protec\u021bie fitosanitar\u0103.<\/p>\n\n\n\n
![\"\"](\"https:\/\/www.plantmaster.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/grapes-1696921_1920-1024x683.jpg\")
<\/figure><\/div>\n\n\n\nViroze ale vi\u021bei de vie<\/h3>\n\n\n\n
Virozele vie\u021bi de vie sunt boli cu caracter infec\u021bios, provocate de agen\u021bi patogeni, denumi\u021bi virusuri. La noi \u00een \u021bar\u0103 exist\u0103 e serie de viroze, pe care \u021bi le prezent\u0103m \u00een continuare.<\/p>\n\n\n\n
R\u0103sucirea frunzelor<\/h4>\n\n\n\n
Odat\u0103 atacate de acest virus, plantele stagneaz\u0103 sever \u00een cre\u0219tere. Frunzele soiurilor cu struguri albi se \u00eeng\u0103lbenesc, iar cele ale soiurilor cu struguri ro\u0219ii se \u00eenro\u0219esc. Evolu\u021bia bolii determin\u0103 r\u0103sucirea frunzelor de-a lungul nervurilor. Spre toamn\u0103, frunzele atacate \u00ee\u0219i intensific\u0103 culoarea specific\u0103. Produc\u021bia scade semnificativ, at\u00e2t din punct de vedere cantitativ, c\u00e2t \u0219i calitativ, iar plantele devin sensibile la \u00eenghe\u021b. Virusul se transmite de c\u0103tre p\u0103duchele \u021bestos, precum \u0219i prin materialul vegetativ infectat.<\/p>\n\n\n\n
Pentru a preveni \u0219i combate aceast\u0103 boal\u0103 se recomand\u0103 utilizarea materialului s\u0103ditor s\u0103n\u0103tos \u0219i eliminarea plantelor afectate din cultur\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Scurt-nodarea vi\u021bei de vie<\/h4>\n\n\n\n
L\u0103starii plantelor atacate sunt slab dezvolta\u021bi, cu internodurile scurte \u0219i dispuse \u00een zig-zag. Planta cap\u0103t\u0103 un aspect stufos, datorat dezvolt\u0103rii haotice a l\u0103starilor, iar frunzele sunt slab dezvoltate, deformate \u0219i cu aspect de evantai. Pe organele afectate pot ap\u0103rea pete cu aspect uleios, mozaicat. \u00cen cazul unui atac sever strugurii r\u0103m\u00e2n mici \u0219i nu se matureaz\u0103. Acest virus se transmite prin altoire, prin contactul dintre r\u0103d\u0103cini \u0219i prin nematozi.<\/p>\n\n\n\n
Pentru a preveni \u0219i combate aceast\u0103 boal\u0103 se recomand\u0103 utilizarea materialului s\u0103ditor s\u0103n\u0103tos \u0219i combaterea nematozilor din sol.<\/p>\n\n\n\n
Mozaicul nervurian<\/h4>\n\n\n\n
Printre principalele simptome ale acestei boli se num\u0103r\u0103 \u00eeng\u0103lbenirea nervurilor frunzelor. Acestea prezint\u0103 un aspect mozaicat. Boala nu afecteaz\u0103 cre\u0219terea plantelor. Se r\u0103sp\u00e2nde\u0219te doar prin altoire, marcotaj sau but\u0103\u0219ire.<\/p>\n\n\n\n
Pentru a preveni \u0219i combate mozaicul nervurian se recomand\u0103 utilizarea materialului s\u0103ditor s\u0103n\u0103tos.<\/p>\n\n\n\n
Bacterioze ale vi\u021bei de vie<\/h3>\n\n\n\n
Pentru a combate bacteriozele vi\u021bei de vie, se recomand\u0103 aplicarea tratamentelor cu fungicide precum: Champ 77 WG, Zeam\u0103 Bordelez\u0103<\/a><\/strong>, Funguran OH 50 WP, Melody Compact<\/a><\/strong>, Kupferol<\/a><\/strong> \u0219i Coppermax<\/a><\/strong>.<\/p>\n\n\n\n Cancerul bacterian se manifest\u0103 pe butuc \u0219i coarde, foarte rar pe r\u0103d\u0103cini. Pe butuc sunt formate tumori mari specifice, \u00een timp ce pe coarde se formeaz\u0103 tumori mici, cu aspect coraliform. Aceast\u0103 boal\u0103 mai poart\u0103 \u0219i denumirea de ariceala vi\u021bei de vie.<\/p>\n\n\n\n Pentru prevenirea \u0219i combaterea cancerului bacterian se recomand\u0103 utilizarea materialului s\u0103ditor s\u0103n\u0103tos, evitarea producerii r\u0103nilor \u00een timpul lucr\u0103rilor de \u00eentre\u021binere, t\u0103ierea organelor afectate \u0219i aplicarea unui mastic cicatrizant, precum \u0219i aplicarea prim\u0103vara devreme a unui tratament cu Zeam\u0103 Bordelez\u0103 2-3% sau cu produse pe baz\u0103 de cupru.<\/p>\n\n\n\n Simptomele acestei boli apar pe c\u00e2\u021biva l\u0103stari ai plantei. Frunzele l\u0103starilor ataca\u021bi \u00eeng\u0103lbenesc par\u021bial sau total \u0219i cap\u0103t\u0103 un colorit metalic caracteristic. Atacul este \u00eenso\u021bit de r\u0103sucirea \u0219i c\u0103derea frunzelor, iar \u00een urma atacului l\u0103starii devin sensibili la \u00eenghe\u021b, strugurii nu se dezvolt\u0103 uniform \u0219i con\u021bin o cantitate redus\u0103 de zah\u0103r. Boala se transmite de o cicada.<\/p>\n\n\n\n Pentru a preveni \u0219i combate \u00eeng\u0103lbenirea aurie se recomand\u0103 arderea plantelor atacate \u0219i aplicarea insecticidelor pentru a \u021bine sub control popula\u021bia de cicade.<\/p>\n\n\n\n Al\u0103turi de bolile care atac\u0103 vi\u021ba de vie, exist\u0103 \u0219i o serie de d\u0103un\u0103tori. \u021ai-i prezent\u0103m \u00een continuare, pentru a putea recunoa\u0219te atacul lor \u0219i pentru a lua m\u0103surile necesare de combatere a lor. Printre produsele recomandate \u00eempotriva d\u0103un\u0103torilor vi\u021bei de vie se num\u0103r\u0103: Nissorun 10 WP<\/a><\/strong>, Insecticidul Ovipron Top<\/a><\/strong>, Insecticidul Vertimec 1,8 EC<\/a><\/strong>, Insecticidul Karate Zeon<\/a>,<\/strong> Insecticidul Milbeknock<\/a><\/strong>, Insecticidul Faster 10 CE<\/a><\/strong>, Insecticidul Mospilan 20 SG<\/a> <\/strong>\u0219i Insecticidul Movento 100 SC<\/a><\/strong>.<\/p>\n\n\n\n Erinoza vi\u021bei de vie este un d\u0103un\u0103tor prezent \u00een toate zonele viticole din Rom\u00e2nia. Nu produce pagube care pot afecta produc\u021bia. Este un acarian care atac\u0103 exclusiv frunzele vi\u021bei de vie. \u00cen urma \u00een\u021bep\u0103turilor acestui acarian, apar pete neregulate, de dimensiuni diferite, iar pe partea superioar\u0103 se formeaz\u0103 umfl\u0103turi caracteristice. \u00cen unele cazuri grave, acarianul atac\u0103 c\u00e2rceii \u0219i ciorchinii, duc\u00e2nd la avortarea florilor.<\/p>\n\n\n\n Pentru a combate acest acarian se recomand\u0103 tratamente chimice cu acaricide pe parcursul perioadei de vegeta\u021bie, precum \u0219i aplicarea tratamentelor \u00een perioada de repaus vegetativ.<\/p>\n\n\n\n Filoxera este o insect\u0103 care atac\u0103 mai multe plante din genul Vitis. Soiurile europene de vi\u021b\u0103 de vie sunt extrem de sensibile la atacul acestui d\u0103un\u0103tor, motiv pentru care este recomandat\u0103 altoirea pe vi\u021b\u0103 de vie american\u0103, aceasta fiind rezistent\u0103 la atacul insectei Filoxera. Cele mai mari pagube sunt produse de formele care se dezvolt\u0103 pe r\u0103d\u0103cini. Acestea cauzeaz\u0103 apari\u021bia unor nodozit\u0103\u021bi \u0219i tuberozit\u0103\u021bi pe r\u0103d\u0103cini. \u00cen urma form\u0103rii malforma\u021biilor, \u021besuturile crap\u0103, permi\u021b\u00e2nd ca \u00een plant\u0103 s\u0103 p\u0103trund\u0103 diver\u0219i d\u0103un\u0103tori. Atacul pe frunze este nesemnificativ, \u00eens\u0103 veste\u0219te prezen\u021ba d\u0103un\u0103torului. Frunzele plantelor atacate \u00eeng\u0103lbenesc, nu se dezvolt\u0103 \u0219i rodesc tot mai pu\u021bin, iar \u00een 5-10 ani de la atac, planta\u021bia se usuc\u0103. D\u0103un\u0103torul se dezvolt\u0103 \u00een special pe solurile argiloase.<\/p>\n\n\n\n Pentru combaterea acestui d\u0103un\u0103tor se recomand\u0103 altoirea pe vi\u021b\u0103 de vie american\u0103, cultivarea vi\u021bei de vie pe soluri nisipoase, cultivarea soiurilor \u0219i hibrizilor rezisten\u021bi \u0219i utilizarea tratamentelor chimice cu insecticide specifice combaterii afidelor.<\/p>\n\n\n\n Eudemisul este un d\u0103un\u0103tor cu o genera\u021bie pe an. Ierneaz\u0103 ca pup\u0103 \u00een scoar\u021ba exfoliat\u0103 a butucilor, iar larvele sale sunt d\u0103un\u0103toare, \u00eentruc\u00e2t se hr\u0103nesc cu fructele \u0219i bobocii florali. \u00cen urma atacului eudemisului, boabele se \u00eenchid la culoare, se zb\u00e2rcesc \u0219i sunt atacate de ciupercile din genul Botrytis<\/em>.<\/p>\n\n\n\n Pentru combaterea acestui d\u0103un\u0103tor se recomand\u0103 aplicarea tratamentelor cu insecticide specifice.<\/p>\n\n\n\n Nu exist\u0103 simptome evidente pe plantele atacate de nematodul pumnal american. \u00cen cazul unui atac masiv, vigoarea plantelor scade. D\u0103un\u0103torul acesta transmite o serie de viroze care sunt extrem de periculoase pentru vi\u021ba de vie.<\/p>\n\n\n\n Ca metode de combatere se recomand\u0103 evitarea terenurilor umede, \u00eentruc\u00e2t nematozii se deplaseaz\u0103 doar prin sol umed, precum \u0219i utilizarea unei rota\u021bii corespunz\u0103toare, pentru a sc\u0103dea rezerva de nematozi din sol.<\/p>\n\n\n\n Tripsul este o insect\u0103 care atac\u0103 exclusiv vi\u021ba de vie. Produce daune frunzelor \u0219i inflorescen\u021belor, iar \u00een urma atacului se pot observa pete lucioase, de culoare argintie. Atacul s\u0103u determin\u0103 avortarea frunzelor, uscarea lor \u0219i a l\u0103starilor.<\/p>\n\n\n\n Ca metode de combatere se recomand\u0103 aplicarea tratamentelor utiliz\u00e2nd insecticide specifice.<\/p>\n\n\n\n Cochilisul dezvolt\u0103 dou\u0103 genera\u021bii pe an \u0219i ierneaz\u0103 ca pup\u0103 \u00een scoar\u021ba exfoliat\u0103 a butucilor. Larvele primei genera\u021bii atac\u0103 bobocii florali, ai c\u0103ror organe le consum\u0103, pe c\u00e2nd larvele celei de-a doua genera\u021bii rod pulpa boabele, astfel c\u0103 fructele devin sensibile la atacul de Botrytis<\/em>.<\/p>\n\n\n\n Combaterea este aceea\u0219i ca \u00een cazul eudemisului vi\u021bei de vie.<\/p>\n\n\n\n C\u0103r\u0103bu\u0219ul verde are o genera\u021bie pe an \u0219i ierneaz\u0103 ca larv\u0103 \u00een sol, la o ad\u00e2ncime de 55-80 cm. Adul\u021bii acestui d\u0103un\u0103tor atac\u0103 l\u0103starii \u0219i produc ros\u0103turi \u00een frunze. \u00cen cazul unui atac sever, g\u00e2ndacii pot ataca \u0219i fructele, precum \u0219i inflorescen\u021bele. Au larve polifage, care produc pagube \u00eensemnate \u00een cultura vi\u021bei de vie, roz\u00e2nd r\u0103d\u0103cinile tinere.<\/p>\n\n\n\n Ca metode de combatere se recomand\u0103 aplicarea de tratamente chimice cu insecticide specifice, atunci c\u00e2nd pe o plant\u0103 se g\u0103sesc mai mult de patru adul\u021bi ai acestui d\u0103un\u0103tor.<\/p>\n\n\n\n P\u0103ianjenul ro\u0219u comun este o specie polifag\u0103. Colonizeaz\u0103 partea inferioar\u0103 a plantei \u0219i se hr\u0103nesc cu sucul celular. \u00cen urma atacului, frunza se curbeaz\u0103 u\u0219or, se p\u0103teaz\u0103 \u0219i cap\u0103t\u0103 un aspect cenu\u0219iu-lucios, apoi frunzele se usuc\u0103 \u0219i cad, iar plantele nu mai fructific\u0103 \u00een mod corespunz\u0103tor. \u00cen cazuri grave, pot fi ataca\u021bi \u0219i ciorchinii.<\/p>\n\n\n\n Ca metode de combatere se recomand\u0103 aplicarea de tratamente chimice cu acaricide.<\/p>\n\n\n\n P\u0103duchele l\u00e2nos este o specie polifag\u0103 care se hr\u0103ne\u0219te cu sucul celular al plantei. Elimin\u0103 secre\u021bii dulci, pe care se dezvolt\u0103 fumagina, care determin\u0103 sc\u0103derea capacit\u0103\u021bii de fotosintez\u0103 a plantei atacate.<\/p>\n\n\n\n Ca metode de combatere se recomand\u0103 aplicarea tratamentelor chimice utiliz\u00e2nd insecticide specifice.<\/p>\n\n\n\n Exist\u0103 o serie de boli \u0219i d\u0103un\u0103tori care afecteaz\u0103 vi\u021ba de vie. Pentru a putea proteja cultura vi\u021bei de vie, este important s\u0103 cuno\u0219ti simptomele acestor boli \u0219i d\u0103un\u0103tori \u0219i s\u0103 aplici tratamentele corespunz\u0103toare.<\/p>\n\n\n\n Mai multe informa\u021bii despre acestea po\u021bi descoperi \u00een articolul Cele mai eficiente fungicide pentru tratarea vi\u021bei de vie<\/a><\/strong> sau \u00een Schema de tratamente vi\u021b\u0103 de vie \u00eenainte \u0219i dup\u0103 \u00eenflorit<\/a><\/strong>. De asemenea, te poate ajuta \u0219i articolul nostru despre plantarea \u0219i \u00eentre\u021binerea vi\u021bei de vie<\/a>.<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Vi\u021ba de vie face parte din familia Vitaceae \u0219i a fost introdus\u0103 \u00een cultur\u0103 \u00een urm\u0103 cu mii se ani. […]<\/p>\n","protected":false},"author":37,"featured_media":25075,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"site-sidebar-layout":"default","site-content-layout":"","ast-site-content-layout":"default","site-content-style":"default","site-sidebar-style":"default","ast-global-header-display":"","ast-banner-title-visibility":"","ast-main-header-display":"","ast-hfb-above-header-display":"","ast-hfb-below-header-display":"","ast-hfb-mobile-header-display":"","site-post-title":"","ast-breadcrumbs-content":"","ast-featured-img":"","footer-sml-layout":"","ast-disable-related-posts":"","theme-transparent-header-meta":"","adv-header-id-meta":"","stick-header-meta":"","header-above-stick-meta":"","header-main-stick-meta":"","header-below-stick-meta":"","astra-migrate-meta-layouts":"default","ast-page-background-enabled":"default","ast-page-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"ast-content-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-4)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"var(--ast-global-color-4)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"var(--ast-global-color-4)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"footnotes":""},"categories":[1726],"tags":[1727,1988,1987],"class_list":["post-25074","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-viticultura","tag-vita-de-vie","tag-viticultor","tag-viticultura"],"yoast_head":"\nCancerul bacterian<\/h4>\n\n\n\n
Micoplasmoze ale vi\u021bei de vie<\/h3>\n\n\n\n
\u00ceng\u0103lbenirea aurie<\/h4>\n\n\n\n
D\u0103un\u0103torii principali ai vi\u021bei de vie<\/h2>\n\n\n\n
![\"\"](\"https:\/\/www.plantmaster.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/autumn-947497_1920-1024x692.jpg\")
<\/figure><\/div>\n\n\n\nErinoza vi\u021bei de vie<\/h3>\n\n\n\n
Filoxera<\/h3>\n\n\n\n
Eudemisul<\/h3>\n\n\n\n
Nematodul pumnal american<\/h3>\n\n\n\n
Tripsul<\/h3>\n\n\n\n
Cochilisul<\/h3>\n\n\n\n
C\u0103r\u0103bu\u0219ul verde<\/h3>\n\n\n\n
P\u0103ianjenul ro\u0219u comun<\/h3>\n\n\n\n
P\u0103duchele l\u00e2nos<\/h3>\n\n\n\n
Concluzie<\/h2>\n\n\n\n