Ardeiul este o plant\u0103 important\u0103 \u00een culturile legumicole din \u021bara noastr\u0103. Se reg\u0103sesc patru variet\u0103\u021bi de ardei: gra\u0219i, lungi (kapia), iu\u021bi \u0219i gogo\u0219ari. Ardeiul este o plant\u0103 preten\u021bioas\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te factorii de vegeta\u021bie. Dac\u0103 se realizeaz\u0103 o tehnologie de cultur\u0103 corespunz\u0103toare, ardeiul se dezvolt\u0103 bine. Un pas esen\u021bial \u00een tehnologia de cultur\u0103 \u00eel reprezint\u0103 aplicarea tratamentelor fitosanitare, iar pentru asta este necesar s\u0103 fie cunoscute bolile \u0219i d\u0103un\u0103torii ardeiului.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen primul r\u00e2nd, este esen\u021bial s\u0103 cuno\u0219ti care sunt principalele boli ale ardeiului \u0219i cum pot fi comb\u0103tute acestea. Bolile ardeiului se \u00eempart \u00een: viroze, bacterioze, micoze \u0219i micoplasmoze.<\/p>\n\n\n\n
Aceast\u0103 boal\u0103 se manifest\u0103 prin apari\u021bia unor pete mozaicate pe v\u00e2rfurile de cre\u0219tere ale plantelor. Pe m\u0103sur\u0103 ce boala evolueaz\u0103, pe p\u0103r\u021bile aeriene ale plantei apar pete circulare de culoare brun\u0103, galben\u0103 sau verde \u00eenchis. Aceste pete determin\u0103 necrozarea \u021besutului atacat. Plantele pe care le atac\u0103 aceast\u0103 boal\u0103 r\u0103m\u00e2n mai mici dec\u00e2t plantele s\u0103n\u0103toase \u0219i produc o cantitate mai mic\u0103 de fructe. Acest virus are un cerc larg de gazde, specii anuale \u0219i perene, care reprezint\u0103 surse de infec\u021bie pe tot parcursul anului. Boala se transmite preponderent de c\u0103tre tripsi.<\/p>\n\n\n\n
Ca metode de prevenire \u0219i combatere, se recomand\u0103 eliminarea plantelor atacate din cultur\u0103, distrugerea plantelor gazd\u0103 din cultur\u0103 \u0219i din jurul parcelei, izolarea culturii de ardei de alte culturi de solanacee, cultivarea soiurilor de ardei rezistente \u0219i aplicarea tratamentelor periodice cu insecticide.<\/p>\n\n\n\n
Plantele tinere pe care le atac\u0103 aceast\u0103 boal\u0103 au o talie mult mai redus\u0103 \u0219i o \u00een\u0103l\u021bime cu p\u00e2n\u0103 la 50% mai mic\u0103 dec\u00e2t a plantelor s\u0103n\u0103toase. Planta are internodii \u0219i ramifica\u021bii scurte, care dau un aspect grupat, \u00eendesit. Frunzele sunt mici, au limbul deformat \u0219i aspect mozaicat. Pe tulpinile atacate se pot uneori observa pete cenu\u0219ii sau brune, iar fructele atacate sunt mici \u0219i deformate. Acest virus are un cerc larg de gazde, specii anuale \u0219i perene, care constituie surse de infec\u021bie. Boala se transmite prin numeroase specii de afide.<\/p>\n\n\n\n
Ca metode de prevenire \u0219i combatere, se recomand\u0103 ca r\u0103sadurile s\u0103 fie produse \u00een spa\u021bii \u00een care nu sunt cultivate alte solanacee, distrugerea plantelor gazd\u0103 din cultur\u0103 \u0219i din jurul parcelei, izolarea culturii de ardei de alte culturi de solanacee, cultivarea soiurilor rezistente de ardei \u0219i eliminarea plantelor atacate din cultur\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Simptomele acestei boli difer\u0103 \u00een func\u021bie de soiul cultivat. \u00cen general, boala se manifest\u0103 prin apari\u021bia unor pete galbene pe frunze, iar acestea cap\u0103t\u0103 un aspect mozaicat. Frunzele devin mici \u0219i deformate, cu pete clorotice circulare sau neregulate, verzi, g\u0103lbui sau brune. Boala se transmite prin contactul direct dintre plantele s\u0103n\u0103toase \u0219i cele bolnave, prin unelte sau ma\u0219ini agricole, prin s\u0103m\u00e2n\u021ba infectat\u0103 \u0219i prin sol.<\/p>\n\n\n\n
Ca metode de prevenire \u0219i combatere, se recomand\u0103 tratarea semin\u021belor \u00eenainte de sem\u0103nat \u0219i dezinfectarea substratului din r\u0103sadni\u021b\u0103, cultivarea soiurilor rezistente de ardei \u0219i evitarea plant\u0103rii culturii de ardei dup\u0103 tomate, vinete, cartof sau ardei.<\/p>\n\n\n\n
Este o boal\u0103 care atac\u0103 adeseori \u0219i culturile de tomate. \u00cen cazul unui atac u\u0219or, pe frunze apar pete necrozate. \u00cen caz de atac sever, aceste pete pot ap\u0103rea pe toate organele aeriene ale plantei. La soiurile sensibile, petele se g\u0103sesc \u00een num\u0103r mare, se unesc \u0219i duc la defolierea plantei. Pe tulpinile atacate, se produc cr\u0103p\u0103turi alungite, care se brunific\u0103. Pe fructele atacate apar pete circulare, cu aspect umed, brune \u0219i aspre. Simptomele acestei boli sunt evidente atunci c\u00e2nd vremea este umed\u0103. Atunci, pe r\u0103ni poate fi observat exudatul bacterial. Bacterioza este transmis\u0103 prin exudatul r\u0103mas \u00een sol \u0219i pe resturile vegetale.<\/p>\n\n\n\n
Ca metode de prevenire \u0219i combatere, se recomand\u0103 utilizarea semin\u021belor s\u0103n\u0103toase provenite din surse sigure, cultivarea soiurilor rezistente, evitarea \u00eenfiin\u021b\u0103rii culturii de ardei pe terenuri pe care s-au plantat tomate, vinete, cartofi sau ardei, precum \u0219i aplicarea tratamentelor chimice cu fungicide pe baz\u0103 de cupru.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen cazul acestei boli, pe suprafa\u021ba fructelor apar pete circulare \u0219i ad\u00e2ncite. Apari\u021bia bolii este favorizat\u0103 de temperaturi de peste 30\u00b0C \u0219i de umiditate ridicat\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Ca metode de prevenire \u0219i combatere, se recomand\u0103 arderea resturilor vegetale dup\u0103 recoltare, utilizarea semin\u021belor certificate, rota\u021bia culturilor \u0219i aplicarea de tratamente cu fungicide specifice.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen cazul acestei boli, pe tulpini, frunze \u0219i fructe apar pete brune, care la \u00eenceput sunt mici \u0219i ulterior se extind, lu\u00e2nd forma unor inele concentrice. C\u00e2nd condi\u021biile de mediu sunt favorabile, petele se unesc \u0219i ocup\u0103 por\u021biuni mari din frunze, care ulterior se usuc\u0103. Pe fructe, atacul apare \u00een zona pedunculului \u0219i se observ\u0103 prin apari\u021bia unor pete mici, circulare, ad\u00e2ncite \u00een \u021besut, iar pe suprafa\u021ba petelor apare un puf negru-cenu\u0219iu, care reprezint\u0103 fructifica\u021biile ciupercii.<\/p>\n\n\n\n
Ca metode de prevenire \u0219i combatere, se recomand\u0103 adunarea \u0219i distrugerea resturilor vegetale, rota\u021bia ra\u021bional\u0103 a culturilor, cultivarea soiurilor rezistente de ardei \u0219i aplicarea de tratamente chimice cu fungicide specifice.<\/p>\n\n\n\n
F\u0103inarea este mai pu\u021bin r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een culturile de ardei din Rom\u00e2nia. Aceast\u0103 ciuperc\u0103 atac\u0103 plantele din sere, solarii \u0219i c\u00e2mp. Se manifest\u0103 prin apari\u021bia pe frunze a unor pete galbene, care se acoper\u0103 cu o p\u00e2sl\u0103 micelian\u0103 alb\u0103. Odat\u0103 ce boala se dezvolt\u0103, puful acoper\u0103 \u00eentreaga frunz\u0103 \u0219i devine pr\u0103fos. \u021aesuturile atacate de boal\u0103 se usuc\u0103. \u00cen caz de atac grav, boala determin\u0103 defolierea plantelor. F\u0103inarea ardeiului se poate extinde pe fructele tinere \u0219i pe pe\u021biolul frunzelor. Ciuperca rezist\u0103 \u00een sol pe timpul iernii, iar \u00een perioada de vegeta\u021bie, se transmite prin sporii ciupercii, care sunt purta\u021bi de v\u00e2nt, pic\u0103turi de ap\u0103 sau al\u021bi vectori.<\/p>\n\n\n\n
Ca metode de prevenire \u0219i combatere, se recomand\u0103 cultivarea soiurilor \u0219i hibrizilor cu rezisten\u021b\u0103 genetic\u0103, str\u00e2ngerea \u0219i arderea resturilor la finalul culturii, ar\u0103tura ad\u00e2nc\u0103 de toamn\u0103, rota\u021bia ra\u021bional\u0103 a culturilor \u0219i tratamentele chimice cu fungicide specifice.<\/p>\n\n\n\n
Atacul manei se \u00eent\u00e2lne\u0219te frecvent pe frunze, fructe \u0219i semin\u021be \u0219i mai rar pe tulpini \u0219i r\u0103d\u0103cini. \u00cen urma atacului, apar pete apoase pe partea superioar\u0103 a frunzelor, iar aceste pete se brunific\u0103 ulterior. \u00cen dreptul petelor, pe partea inferioar\u0103 a frunzelor, apare un puf albicios. \u021aesuturile afectate de man\u0103 se brunific\u0103 \u0219i se usuc\u0103. Pe fructe pot fi observate pete de culoare brun\u0103, umede \u0219i moi. Semin\u021bele provenite din fructele afectate de boal\u0103 nu se utilizeaz\u0103 ca material semincer. \u00cen urma atacului bolii asupra tulpinii, la baza ei apare o zon\u0103 inelar\u0103, verde-\u00eenchis \u0219i apoi brun\u0103, dup\u0103 care planta se ofile\u0219te \u0219i se usuc\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Ca m\u0103suri de prevenire \u0219i de combatere, se recomand\u0103 dezinfec\u021bia solului \u0219i tratarea semin\u021belor \u00eenainte de sem\u0103nat, rota\u021bia ra\u021bional\u0103 a culturilor, evitarea irig\u0103rii prin aspersiune, evitarea sem\u0103n\u0103rii ardeilor pe terenurile pe care stagneaz\u0103 apa \u0219i aplicarea de tratamente chimice cu fungicide specifice.<\/p>\n\n\n\n
Atacul acestei boli se manifest\u0103 \u00een sere \u0219i solarii, dar \u0219i \u00een c\u00e2mp, \u00een anii cu precipita\u021bii abundente. Cel mai des \u00eent\u00e2lnit simptom al putregaiului cenu\u0219iu este ofilirea brusc\u0103 a \u021besuturilor suculente, precum tulpini \u0219i frunze tinere. Pe fructe, atacul bolii se observ\u0103 sub forma unor pete brune, umede. Atunci c\u00e2nd umiditatea este ridicat\u0103, pe suprafa\u021ba petelor se dezvolt\u0103 un puf cenu\u0219iu.<\/p>\n\n\n\n
Ca metode de prevenire \u0219i combatere, se recomand\u0103 dezinfec\u021bia chimic\u0103 sau termic\u0103 a solului, fertilizarea ra\u021bional\u0103, evitarea irig\u0103rii prin aspersiune \u0219i aplicarea de tratamente chimice cu fungicide specifice.<\/p>\n\n\n\n
C\u0103derea \u0219i putrezirea plantulelor este una dintre cele mai p\u0103gubitoare boli ale r\u0103sadurilor. Se manifest\u0103 din stadiul de germinare \u0219i r\u0103s\u0103rire, p\u00e2n\u0103 la stadiul de 2-3 frunze adev\u0103rate. Ca urmare a atacului, \u021besuturile tulpini\u021belor de la nivelul solului se \u00eennegresc, devin apoase \u0219i se descompun. Boala este favorizat\u0103 de temperaturi de 18-30\u00b0C \u0219i de umiditate atmosferic\u0103 de peste 90%.<\/p>\n\n\n\n
Ca metode de prevenire \u0219i combatere, se recomand\u0103 eliminarea plantelor afectate din cultur\u0103 \u0219i dezinfectarea solului din regiunea respectiv\u0103, dezinfec\u021bia substratului \u0219i tratarea semin\u021belor \u00eenainte de sem\u0103nat, evitarea ud\u0103rii \u00een exces \u0219i aplicarea de tratamente cu fungicide specifice.<\/p>\n\n\n\n
Boala este favorizat\u0103 de temperaturi de peste 27-28\u00b0C, umiditate ridicat\u0103 \u00een sol \u0219i pH u\u0219or acid. \u00cen urma atacului, pe plante apare decolorarea frunzelor, apoi ofilire. La \u00eenceput, plantele se ofilesc temporar, dar ulterior procesul devine ireversibil.<\/p>\n\n\n\n
Ca metode de prevenire \u0219i combatere, se recomand\u0103 dezinfec\u021bia chimic\u0103 sau termic\u0103 a solului din sere, solarii \u0219i r\u0103sadni\u021be, evitarea cre\u0219terii umidit\u0103\u021bii relative peste 85% \u00een sere \u0219i solarii \u0219i evitarea solurilor pe care stagneaz\u0103 apa, utilizarea soiurilor \u0219i hibrizilor rezisten\u021bi la fuzarioz\u0103, tratarea semin\u021belor \u00eenainte de sem\u0103nat \u0219i tratamentele chimice cu fungicide specifice.<\/p>\n\n\n\n
Aceast\u0103 boal\u0103 este comun\u0103 \u00een cazul tuturor plantelor din familia Solanaceelor, cum sunt ardeii, tomatele, cartofii \u0219i vinetele. Boala este produs\u0103 de o micoplasmoz\u0103 \u0219i este prezent\u0103 \u00een majoritatea \u021b\u0103rilor din Europa, \u00eens\u0103 cele mai mari pagube sunt semnalate \u00een partea de est a continentului. \u00cen urma atacului, pe frunze apare decolorarea, planta stagneaz\u0103 din cre\u0219tere, iar florile r\u0103m\u00e2n sterile sau formeaz\u0103 fructe mici \u0219i deformate. \u00cen caz de atac sever, se produce o ofilire asem\u0103n\u0103toare verticiliozei. Infec\u021bia apare de la plantele gazde sau plantele bolnave \u0219i se transmite la plantele s\u0103n\u0103toase prin numeroase specii de cicade \u0219i de cuscut\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Ca metode de prevenire \u0219i combatere, se recomand\u0103 distrugerea plantelor gazd\u0103 \u0219i a cuscutei, combaterea insectelor care transmit micoplasmoza, eliminarea din cultur\u0103 a plantelor atacate \u0219i cultivarea soiurilor rezistente.<\/p>\n\n\n\n
Acest d\u0103un\u0103tor dezvolt\u0103 6-10 genera\u021bii pe an \u0219i ierneaz\u0103 \u00een stadiul de adult sub scoar\u021ba exfoliat\u0103 a pomilor, sub frunzele c\u0103zute, pe buruienile uscate sau \u00een stratul superficial al solului. Pe frunzele atacate se observ\u0103 puncte clorotice, care apar \u00een urma hr\u0103nirii acarienilor cu sucul celular al plantelor. Ca urmare a atacului, plantele stagneaz\u0103 din cre\u0219tere, frunzele se usuc\u0103 \u0219i planta poate fi total compromis\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Ca metode de prevenire \u0219i combatere, se recomand\u0103 efectuarea tratamentelor cu produse specifice.<\/p>\n\n\n\n
P\u0103ianjenul lat este o specie polifag\u0103, care apare \u00een spa\u021bii protejate, cum sunt serele \u0219i solariile. Atac\u0103 partea inferioar\u0103 a frunzelor, bobocii florali \u0219i fructele. \u00cen urma atacului s\u0103u, organele plantei \u00eeng\u0103lbenesc \u0219i se deformeaz\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Ca metode de prevenire \u0219i combatere, se recomand\u0103 efectuarea tratamentelor cu produse specifice.<\/p>\n\n\n\n
Afidele sunt specii polifage. Cresc pe flora spontan\u0103 \u0219i se deplaseaz\u0103 ulterior pe speciile cultivate. Se prezint\u0103 sub form\u0103 de colonie pe partea inferioar\u0103 a frunzelor, pe flori sau inflorescen\u021be, precum \u0219i pe l\u0103starii tineri. \u00cen urma atacului afidelor, plantele stagneaz\u0103, se \u00eeng\u0103lbenesc \u0219i devin sensibile la atacul ciupercilor. Afidele se hr\u0103nesc cu sucul celular al plantelor, dup\u0103 care le acoper\u0103 cu excrementele lor dulci \u0219i formeaz\u0103 a\u0219a-numita \u201erou\u0103 de miere\u201d, care permite instalarea ciupercilor saprofite \u0219i formarea fumaginei.<\/p>\n\n\n\n
Ca metode de prevenire \u0219i combatere, se recomand\u0103 utilizarea capcanelor atractante \u0219i tratamentelor cu insecticide specifice.<\/p>\n\n\n\n
Este un d\u0103un\u0103tor care se dezvolt\u0103 \u00een condi\u021bii de ser\u0103 pe tot parcursul anului \u0219i \u00een c\u00e2mp doar pe perioada verii. \u00cen ser\u0103, dezvolt\u0103 3-6 genera\u021bii, dac\u0103 sunt condi\u021bii favorabile. Adul\u021bii \u0219i larvele colonizeaz\u0103 frunzele \u0219i adeseori l\u0103starii. \u00cen urma atacului acestui d\u0103un\u0103tor, frunzele se \u00eeng\u0103lbenesc, se usuc\u0103 \u0219i cad.<\/p>\n\n\n\n
Ca metode de prevenire \u0219i combatere, se recomand\u0103 distrugerea resturilor vegetale dup\u0103 desfiin\u021barea culturii, dezinsec\u021bia serelor \u0219i solariilor \u00eenainte de a \u00eenfiin\u021ba o nou\u0103 cultur\u0103, utilizarea capcanelor atractante \u0219i utilizarea tratamentelor cu insecticide specifice.<\/p>\n\n\n\n
Este un d\u0103un\u0103tor cu un regim de hran\u0103 omnivor. Se hr\u0103ne\u0219te cu substrat vegetal, prad\u0103 vie sau cu insecte moarte. Daunele produse de coropi\u0219ni\u021b\u0103 sunt directe. Roade sistemul radicular al plantelor sau reteaz\u0103 tulpinile din zona coletului.<\/p>\n\n\n\n
Ca metode de prevenire \u0219i combatere, se recomand\u0103 dezinsec\u021bia solului cu produse specifice.<\/p>\n\n\n\n
Dezvolt\u0103 mai multe genera\u021bii pe an. Imediat dup\u0103 eclozare, larvele sale circul\u0103 prin sol \u00een c\u0103utare de r\u0103d\u0103cini \u0219i p\u0103trund cu u\u0219urin\u021b\u0103 \u00een sistemul radicular al plantelor. Aici, secret\u0103 o toxin\u0103 care determin\u0103 hipertrofierea \u021besuturilor, ceea ce determin\u0103 blocarea vaselor conduc\u0103toare din zonele afectate.<\/p>\n\n\n\n
Ca metode de prevenire \u0219i combatere, se recomand\u0103 dezinsec\u021bia solului cu produse specifice, utilizarea semin\u021bei certificate \u0219i cultivarea soiurilor rezistente.<\/p>\n\n\n\n
Este un d\u0103un\u0103tor polifag, al c\u0103rui larve sunt d\u0103un\u0103toare. Atac\u0103 frunzele \u0219i le consum\u0103 acestora interiorul \u0219i semin\u021bele.<\/p>\n\n\n\n
Ca metode de prevenire \u0219i combatere, se recomand\u0103 utilizarea tratamentelor chimice cu insecticide specifice.<\/p>\n\n\n\n
Este un d\u0103un\u0103tor care apare frecvent \u00een spa\u021biile protejate \u0219i mai rar \u00een c\u00e2mp. Larvele sale sap\u0103 galerii \u00een form\u0103 de serpentine pe suprafa\u021ba frunzelor. \u00cen general, atacul s\u0103u nu produce pierderi masive, \u00eens\u0103, \u00een caz de atac sever, acest d\u0103un\u0103tor poate afecta o parte considerabil\u0103 a aparatului foliar al plantei.<\/p>\n\n\n\n
Ca metode de prevenire \u0219i combatere, se recomand\u0103 utilizarea tratamentelor chimice cu insecticide specifice.<\/p>\n\n\n\n
Sunt d\u0103un\u0103tori de mici dimensiuni, care sunt greu vizibili cu ochiul liber. Colonizeaz\u0103 v\u00e2rfurile de cre\u0219tere, frunzele \u0219i florile. \u00cen urma atacului, are loc avortarea florilor \u0219i piticirea plantelor. tripsii transmit numeroase viroze.<\/p>\n\n\n\n
Ca metode de prevenire \u0219i combatere, se recomand\u0103 utilizarea capcanelor atractante \u0219i efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.<\/p>\n\n\n\n
Iat\u0103 care sunt principalele metode prin care se pot combate bolile \u0219i d\u0103un\u0103torii ardeiului:<\/p>\n\n\n\n
![\"Fungicid](\"https:\/\/www.plantmaster.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/07\/fungicid-switch-62-5-1-kg-plantmaster.jpg\")
<\/figure><\/div>\n\n\n\n![\"Fungicid](\"https:\/\/www.plantmaster.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/07\/fungicid-ortiva-top-1-litru-plantmaster.jpg\")
<\/figure><\/div>\n\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/www.plantmaster.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/Nissorun-acaricid-10wp.jpg\")
<\/figure><\/div>\n\n\n\n