Tot ce trebuie să știi despre cultura de morcovi

Tot ce trebuie să știi despre cultura de morcovi Leave a comment

Morcovul este una dintre cele mai sănătoase legume și poate fi consumat atât crud, cât și în diverse preparate culinare. Dacă îți dorești să începi să cultivi morcovi, este necesar să ții cont de câteva recomandări, pentru a avea o recoltă bogată și sănătoasă. De la plantare, la creștere și recoltare, există o serie de lucruri de care trebuie să ții cont pentru cultura de morcovi. Înființarea unei culturi de morcovi necesită diverse lucrări de pregătire a terenului, precum și lucrări de întreținere a culturii. Despre toate acestea vei afla în articolul nostru.

Informații generale despre cultura de morcovi

Morcovul este o rădăcinoasă din familia Apiaceae. Culoarea sa poate varia de la portocaliu la galben, mov sau alb. Are peste 100 de specii la nivel global. Este o specie erbacee bienală sau anuală. Rădăcina sa este pivotantă și turgescentă și începe să se dezvolte la 20 de zile după răsărire, printr-un proces numit tuberizare. Rădăcina poate avea diferite forme, precum cilindrică, rotundă sau tronconică. Poate avea între 15 și 20 de frunze, care sunt dispuse într-o rozetă. Foliolele sunt dispuse de o parte și de alta a nervurii principale și sunt fidate, cu lobi lanceolați și ascuțiți.

Soiuri de morcovi

Principalele soiuri utilizate pentru a înființa o cultură de morcovi sunt:

  • Soiurile timpurii, care au o perioadă de vegetație de 80-110 zile
  • Soiurile semitimpurii, care au o perioadă de vegetație de 110-130 zile
  • Soiurile semitârzii, care au o perioadă de vegetație de 130-150 zile
  • Soiurile târzii, care au o perioadă de vegetație de 150-200 zile

Tot ce trebuie să știi despre cultura de morcovi – înființarea culturii

Pentru a înființa cultura de morcovi, este necesar să cunoști câteva aspecte esențiale. Ți le prezentăm în rândurile care urmează.

Când se plantează cultura de morcovi

Cultura de morcovi se înființează în perioada martie-iunie, după cum urmează:

  • Cultura timpurie de morcovi se înființează mai devreme. Pentru aceasta sunt utilizate soiuri timpuri și semitimpurii
  • Cultura târzie de morcovi se înființează mai târziu. Pentru aceasta sunt utilizate soiuri semitârzii și târzii. Producția acestora se păstrează peste iarnă.

Pregătirea terenului pentru cultura de morcovi

Pregătirea terenului pentru cultura de morcovi începe din toamnă, când se desființează culturile premergătoare, se face o discuire și se realizează fertilizarea solului. Încorporarea îngrășămintelor se poate face printr-o arătură adâncă, la 20-30 centimetri.

Condițiile optime pentru a înființa cultura de morcov

Cultura de morcov are nevoie de condiții speciale pentru a se dezvolta corespunzător. Iată care sunt acestea:

Temperatura

Plantele de morcov nu sunt pretențioase la căldură. Semințele germinează la temperaturi începând cu 5 grade Celsius, iar la 10 grade Celsius, semințele germinează în 17 zile. Temperatura optimă pentru germinare în 6-7 zile este de 20-25 grade Celsius.

Morcovii preferă o temperatură de 15-24 grade Celsius și tolerează mai greu temperaturile de peste 30 de grade Celsius. Temperatura minimă pe care o suportă este de 3 grade Celsius. Planta este afectată de îngheț la temperaturi mai mici de -1 grad Celsius. Temperatura are o influență semnificativă asupra dimensiunii și formei rădăcinilor de morcov, după cum urmează:

  • Peste 25 de grade Celsius: rădăcinile sunt scurte, groase și conțin o cantitate ridicată de caroten
  • Sub 14 grade Celsius: rădăcinile sunt subțiri, lungi și conțin o cantitate mică de caroten

Vernalizarea

Vernalizarea constituie trecerea plantelor de la etapa vegetativă la cea generativă (de fructificare). Aceasta are loc la temperaturi scăzute, situate între 5 și 10 grade Celsius. Perioada aceasta este cuprinsă între 30 și 40 de zile și este necesară pentru dezvoltarea tulpinii.

Lumina

Morcovul este o plantă care preferă cât mai multă lumină și este o plantă de zi lungă. Cu cât primește mai multă lumină, cu atât se dezvoltă mai armonios.

Umiditatea

Cultura de morcov necesită cantități ridicate de apă în anumite stadii de creștere, cum sunt stadiul de germinare, cel de după răsărire și cel din timpul dezvoltării rădăcinii. Se recomandă irigarea prin aspersie pentru a obține o cultură calitativă și bogată. Totuși, se recomandă atenție la umiditatea în exces, deoarece aceasta poate favoriza apariția bolilor.

În perioadele de secetă, rădăcinile devin lemnoase, proces denumit lignificare, iar perioadele de secetă alternate cu umiditatea excesivă determină crăparea rădăcinilor de morcovi.

Solul

Morcovul este o plantă pretențioasă la tipul de sol. Vegetează pe un sol cu fertilitate moderată, reavăn, bine drenat și afânat, ușor sau mijlociu. Solul ideal pentru cultura de morcovi estre unul luto-nisipos, nisipos, aluvial. Producția de morcovi este redusă și de calitate inferioară dacă solul este greu, argilos. În ceea ce privește pH-ul solului, morcovul preferă un sol cu pH cuprins între 5,8-7.

Culturi premergătoare

Se recomandă drept culturi premergătoare culturii de morcovi: cele de dovlecei, vinete, castraveți, tomate, varză, ardei, conopidă, mazăre și fasole. Rotația culturii de morcovi se face o dată la patru ani.

Semănatul morcovilor

Semințele de morcov pot fi semănate manual sau mecanic. Distanța de semănare a semințelor este de 5-6 centimetri între plantele de pe rând și 25-50 de centimetri între rânduri. Semințele se plantează la o adâncime de 1,5-2 centimetri. Pentru cultura de câmp se folosește, în general, o cantitate de 7-8 kilograme de semințe la hectar, iar dacă sunt utilizate semințe drajate, se utilizează 3-4 kg/ha. Pentru semănatul în grădină se folosesc 0,05 kg/100 metri pătrați.

Lucrări de întreținere pentru cultura de morcovi

Există câteva lucrări de întreținere în cazul culturii de morcovi. Acestea trebuie efectuate după semănat și sunt, după cum urmează:

  • Prășila oarbă. Se realizează în cazul în care apar buruieni sau se formează crustă la suprafața solului. Se pot efectua trei prășile mecanice sau 1-2 prășile manuale.
  • Rărirea. Se face atunci când apar primele 4-5 frunze. Este necesar să asiguri o distanță de 4-5 centimetri între plantele de pe rând. Rărirea nu este necesară în cazul suprafețelor mai mari, cum este cultura de morcovi din câmp, deoarece densitatea per hectar este optimă prin semănarea mecanică și prin utilizarea semințelor drajate.
  • Irigarea. Se face după semănat și se repetă la 2-3 zile, pentru a asigura umiditatea necesară pentru răsărirea plantelor, cu o cantitate de 80-100 de metri cubi/hectar. În zonele cu precipitații abundente sunt suficiente 2-3 udări.
  • Fertilizarea. Aceasta se realizează în două etape și este recomandată în special pentru solurile sărace. Fertilizarea de bază se realizează atunci când au apărut cel puțin 3-4 frunze, după rărit. A doua fertilizare se face când începe îngroșarea rădăcinilor. Fertilizarea se repetă la un interval de 25-30 de zile și se recomandă utilizarea unui îngrășământ pe bază de azot, fosfor și potasiu.

Dăunători și boli la cultura de morcovi

Există diverși dăunători și boli care pot afecta cultura de morcovi. Este necesar să se realizeze lucrări pentru combaterea și protejarea împotriva posibililor dăunători și boli care pot să apară.

Dăunători pentru cultura de morcovi

Iată care sunt principalii dăunători care pot afecta cultura de morcovi:

  • Nematodul galicol al morcovului (Meloidogyne hapla) atacă mai multe tipuri de plante, printre care se numără și rădăcinile morcovilor. Iernează în sol în stadiu de ou și are 1-2 generații pe an. Atacul asupra rădăcinilor determină ramificarea lor și duce la o recoltă de calitate inferioară.
  • Păduchele verde al morcovului (Semiaphis dauci) atacă frunzele și formează colonii pe partea inferioară, afectând aparatul foliar al morcovilor. Poate favoriza apariția virozelor.
  • Croitorul morcovului (Phytoecia icteria) atacă, în general, plantele rădăcinoase, cum este și morcovul. Iernează în stadiul de larvă și are o generație pe an. Atacă rădăcinile, în care formează galerii. Morcovii sunt vulnerabili din cauza acestui dăunător și pot fi afectați de putregaiuri bacteriene și micotice, motiv pentru care putrezesc ușor în depozit.
  • Păduchele verde al piersicului (Myzus persicae) atacă mai multe specii de plante, printre care se numără și morcovul. Favorizează transmiterea virozelor. Atacă frunzele, unde se formează colonii de afide.
  • Musca morcovului (Psila rosae) iernează în sol în stadiu de pupă sau de larvă din a doua generație în interiorul rădăcinilor de morcovi. Este un dăunător periculos, care afectează recolta. În urma atacului, planta nu se dezvoltă corespunzător, iar în rădăcini apar galerii săpate de larve. Morcovii afectați putrezesc foarte ușor.
  • Ploșnița vărgată a umbeliferelor (Graphosoma lineatumn) iernează în stadiu de adult pe frunzele sau resturile vegetale căzute pe sol. Are o singură generație pe an. Înțeapă și extrage sucul celular din frunze sau din semințele verzi, iar atacul său se observă prin apariția unor pete decolorate pe frunze.
  • Fluturele coadă de rândunică (Papilio machaon) iernează ca omidă în stadiu de pupă și are două generații pe an, cuprinse într-o perioadă de 70-80 de zile. Omizile atacă plantele de morcov, favorizând defolierea lor prematură.
  • Gărgărița morcovului (Liparus coronatus) iernează în stadiu de larvă în sol și are o generație pe an. Atacă rădăcinile morcovilor și sapă în interiorul lor galerii de hrănire. Rădăcinile atacate se necrozează.

Pentru a combate dăunătorii din cultura de morcovi se pot utiliza diverse produse insecticide. Printre cele mai populare insecticide utilizate în tratamentul acestei culturi se numără Boundary SW, Delmetros 100SC și Hunter SW.

Bolile care afectează cultura de morcovi

Iată care sunt cele mai frecvente boli ale culturii de morcov:

  • Alternarioza morcovului (Alternaria dauci) este una dintre cele mai periculoase boli pentru cultura de morcov. Este provocată de ciuperca Alternaria dauci. Apariția bolii este favorizată de excesul de apă de pe frunze și de umiditatea ridicată. Ciuperca atacă frunzele, tulpina și rădăcina, iar semnele atacului sunt recunoscute prin apariția unor pete de culoare brună spre maro închis, care acoperă marginea frunzelor. Atunci când sunt afectate de această boală țesuturile mor, frunzele încep să se usuce, dând impresia că sunt arse. În general, frunzele bătrâne sunt atacate primele, întrucât sunt mai sensibile la atacul alternariozei.
  • Cercosporioza morcovului (Cercospora carotae) este o boală cauzată de ciuperca Cercospora carotae. Apariția ei este favorizată de prezența apei pe frunze și de temperaturile cuprinse între 20 și 28 de grade Celsius. Primele semne ale bolii apar pe frunzele tinere, unde se observă pete mici și neregulate, care se măresc în timp și se unesc între ele, afectând o mare parte a frunzei. Odată afectate, frunzele se ofilesc și se usucă.
  • Făinarea morcovului (Erysiphe umbelliferarum) este o boală care atacă părțile verzi ale morcovului, adică tulpina și frunzele. Apariția bolii este favorizată de vremea secetoasă, iar atacul debutează prin apariția unor pete circulare mici, albe, care se măresc treptat și ajung să acopere întreaga frunză. Determină răsucirea, brunificarea și uscarea frunzelor afectate.
  • Mana la morcov (Phytophthora dauci) afectează rădăcina morcovului. Semnele atacului sunt vizibile prin apariția unor benzi umede de culoare neagră spre maroniu. Țesuturile afectate obțin consistența cauciucului sau se înmoaie. Afectează culturile de câmp și se poate dezvolta și în depozit, dacă temperaturile sunt scăzute. Dacă umiditatea este ridicată, poate să apară un mucegai alb și dens. Este asociată și cu o drenare deficitară a solului.
  • Septorioza la morcov (Septoria carotae) este o boală care afectează frunzele, iar atacul se recunoaște prin apariția unor pete de culoare galben-brună.
  • Putregaiul alb al rădăcinilor (Sclerotinia sclerotiorum) este o boală care apare la morcovii din depozite și la cultura de morcovi din câmp. Este favorizată de umiditate și temperaturi ridicate. Semnele atacului său includ pete umede, acoperite cu puf alb, care determină putrezirea completă a rădăcinilor.
  • Putregaiul moale al rădăcinilor (Erwinia carotovora subsp. carotovora) este o boală care apare în special la cultura de morcovi din câmp și la morcovii din depozite. Primele semne ale sale sunt apariția unor pete de culoare galben-maronie în partea superioară a rădăcinii, pete care se extind treptat și ajung să afecteze în totalitate partea superioară a rădăcinii.
  • Putregaiul cenușiu (Botrytis cinerea) afectează rădăcinile morcovilor, în special după ce aceștia ajung în depozit. În câmp, boala este favorizată de precipitații abundente. Odată afectate, rădăcinile încep să putrezească.
  • Putrezirea apoasă (Rhizopus stolonifer) atacă rădăcinile morcovilor din depozit. Apariția bolii este favorizată de temperaturile ridicate, umiditatea crescută și slaba aerisire a depozitului.

Pentru combaterea bolilor din cultura de morcovi se pot utiliza diverse fungicide. Dintre cele mai populare fac parte fungicidele Dagonis, Ortiva Top și Signum.

Concluzii

Cultura de morcov se poate dezvolta în grădină sau în câmp, însă, pentru a avea o recoltă bogată și sănătoasă, este necesar să ții cont de câteva recomandări. Acestea te vor ajuta să cultivi morcovi fie pentru uz propriu, fie pentru comercializare.

Sursa foto: Pixabay

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *