Păstârnacul este o plantă bienală care se cultivă pentru rădăcinile sale aromate, care au un gust specific. Aceste rădăcini sunt bogate în proteine, glucide, săruri minerale și vitamine. Rădăcinile de păstârnac se folosesc la prepararea diverselor mâncăruri și conserve. În România, păstârnacul se cultivă pe suprafețe mici.
Rădăcina păstârnacului este de formă alungită, conică, sferică și are culoarea alb-gălbuie. Pulpa sa este suculentă, aromată și are un gust specific, plăcut. Frunzele păstârnacului sunt pețiolate, au lobii mari și dințați, sunt lucioase pe partea superioară și pubescente pe partea inferioară, motiv pentru care nu pot fi folosite pentru hrana animalelor. În primul an, păstârnacul formează rădăcina pivotantă și rozeta de frunze, iar în al doilea an formează tulpina floriferă, florile și fructele. Florile sunt galbene, iar fructele sunt diachene, oval-turtite și sunt cafenii.
Ce cerințe are păstârnacul față de climă și sol?
Păstârnacul necesită o temperatură de cel puțin 1-2° C pentru germinare. Temperatura optimă pe parcursul perioadei de vegetație este de 18-20° C. În ceea ce privește umiditatea, păstârnacul are cerințe moderată, întrucât sistemul radicular profund îi conferă plantei rezistență la secetă. Păstârnacul se cultivă pe soluri mijlocii, lutoase, cu reacție neutră.
Rotația culturilor pentru păstârnac
Cele mai bune culturi premergătoare pentru cultura de păstârnac sunt cele de plante legumicole care părăsesc terenul devreme și îl lasă curat de buruieni, cum ar fi tomatele, ardeiul, castraveții, vinetele și dovleceii. Păstârnacul poate fi cultivat și după cartofi, mazăre sau floarea-soarelui.
Cum se pregătește terenul pentru cultivarea păstârnacului?
Terenul se pregătește din toamnă. După desființarea culturii premergătoare se aplică fertilizarea de bază, după ce se efectuează o analiză chimică a solului. După această fertilizare, solul se mobilizează la o adâncime de 25-30 cm. Primăvara devreme se aplică încă o fertilizare a solului, după care se mărunțește și nivelează solul. Pentru prevenirea apariției buruienilor, se recomandă efectuarea unei erbicidări preemergente.
Cum se seamănă păstârnacul?
Păstârnacul se seamănă primăvara foarte devreme. Se utilizează o normă de semințe de 6-8 kg/ha, la o adâncime de 1-2 cm, două rânduri pe brazdă, la o distanță de 35 cm între ele și o distanță de 10-12 cm pe rând. Dacă semănătoarea nu are roți sau tamburi, se recomandă ca imediat după semănat să se realizeze o tăvălugire a terenului, pentru a se realiza un contact mai bun al seminței cu solul.
Cum se combat bolile și dăunătorii care atacă păstârnacul?
Cultura de păstârnac este de obicei destul de rezistentă la atacul bolilor și al dăunătorilor, dar se poate întâmpla să mai apară și astfel de probleme, în special dacă nu este respectată rotația culturilor. Combaterea acestora se realizează prin aplicarea de fungicide și insecticide specifice. Pentru a evita apariția bolilor și dăunătorilor rezistenți la acțiunea produselor fitosanitare, este recomandat ca acestea să fie alternate.
Cum se combat buruienile din cultura de păstârnac?
Pentru a distruge buruienile este recomandat să se realizeze 3-4 prășile. Acestea pot fi combătute și chimic, prin aplicarea de erbicide.
Ce alte lucrări necesită păstârnacul?
Este necesar să se realizeze răritul, atunci când plantele au dezvoltat 2-3 frunze adevărate. Răritul se efectuează cu scopul de a se obține o distanță corespunzătoare între plantele de pe rând.
Pentru a se obține o producție ridicată, este recomandat să se efectueze irigarea culturii, în special în perioada îngrășării rădăcinilor. Se recomandă 3-4 irigări, cu norme de 300-400 mc/ha.
Perioada de vegetație este lungă, astfel că este recomandat să se aplice 2-3 fertilizări faziale.
Cum se recoltează păstârnacul?
Păstârnacul se recoltează toamna, înainte să vină înghețul. Rădăcinile de păstârnac sunt lungi, astfel că se dislocă la o adâncime mai mare, iar după dislocare, rădăcinile se smulg cu mâna. Se curăță de pământ, se fasonează și apoi se sortează. Rădăcinile rănite sau care prezintă atacuri bolilor sau a dăunătorilor se îndepărtează.
Concluzie
Păstârnacul se cultivă pentru a fi utilizat în alimentație, având o aromă specifică și apreciată. Planta nu are pretenții foarte ridicate, astfel că se poate cultiva urmând câteva recomandări simple.