Grâul – tot ce trebuie să știi despre cultura de grâu

Grâul – tot ce trebuie să știi despre cultura de grâu

Grâul este cea mai importantă plantă cultivată din lume și se cultivă în peste 100 de țări. Are o importanță majoră în industria alimentară și se utilizează în special pentru a produce făină. Tulpinile rămase după recoltat se utilizează ca materie primă în fabricarea celulozei, precum și în furajarea animalelor sau ca îngrășământ organic. Tărâțele, care sunt reziduuri de la industria de morărit, reprezintă un furaj concentrat, bogat în proteine și săruri minerale.

Tulpina grâului este de tip pai și este formată din 5-7 internoduri. Grâul are rădăcina fasciculară, frunzele sesile, cu teaca dezvoltată, limbul liniar și la bază are ligulă. Inflorescența are formă de spic compus și este formată dintr-un rahis pe care sunt prinse spiculețe multiflore. Fructul este cariopsa.

Perioada de vegetație la grâu

Pentru grâul de toamnă, perioada de vegetație durează 270-290 de zile, interval în care plantele de grâu trec prin diverse faze fenologice, după cum urmează:

  • Germinarea. Atunci când are condiții ideale de temperatură și umiditate, grâul germinează în 8-10 zile. Având în vedere condițiile din țara noastră, grâul are nevoie de 15-20 de zile pentru a răsări, din cauza lipsei de apă.
  • Înrădăcinarea și formarea primelor frunze. După ce răsare, planta formează prima sa frunză și începe procesul de fotosinteză.
  • Înfrățirea. Procesul de înfrățire începe atunci când planta formează cea de a treia frunză. De obicei, acest proces are loc toamna și poate continua în ferestrele iernii.
  • Alungirea paiului. Acest proces începe atunci când tulpina are 5 cm.
  • Înspicatul și înfloritul. Apariția spicului marchează etapa de alungire a paiului, iar la câteva zile are loc înfloritul. Florile se deschid și devin vizibile staminele.
  • Formarea bobului. Bobul crește în lungime după fecundare, iar apoi domină creșterea în grosime. Umplerea boabelor are loc pe baza substanțelor pe care le asimilează planta în această perioadă.

Ce cerințe are grâul față de climă și sol?

Pentru a germina, semințele de grâu au nevoie de temperaturi minime de 1-3° C. Procesul de înfrățire începe când temperatura este de 8-10° C și se oprește la 5° C.

În ceea ce privește umiditatea solului, grâul preferă ca aceasta să fie situată la 70-80% pentru ca semințele să germineze normal. Cele mai mari cerințe față de apă sunt în fazele de înspicat, fecundare și cea ce formare a boabelor.

Grâul preferă solurile cu un pH neutru sau slab acid, cu textură lutoasă sau luto-argiloasă.

Rotația culturii la grâu

Grâul se seamănă toamna devreme, întrucât trebuie să răsară și să înfrățească pentru a rezista pe parcursul iernii. Astfel, grâul preferă premergătoare cu recoltare timpurie, care permit lucrarea solului astfel încât acesta să se așeze și să acumuleze apă până toamna. Plantele premergătoare recomandate pentru grâu sunt mazărea, fasolea, sfecla de zahăr, cartofii timpurii, soia, trifoiul, floarea-soarelui, porumbul pentru boabe și porumbul pentru siloz. Monocultura poate fi realizată doar 2 ani. Nu se poate realiza pe suprafețele loturilor pentru sămânță. Cultivarea repetată a grâului determină înmulțirea buruienilor specifice, a bolilor și a dăunătorilor.

Cum se fertilizează grâul?

Grâul reacționează pozitiv la aplicarea îngrășămintelor. În ceea ce privește dozele aplicate, acestea trebuie stabilite în urma analizelor agrochimice ale solului, precum și în funcție de recolta scontată și de cerințele pe care le au plantele în anumite faze de vegetație.

Îngrășămintele minerale, de tipul NPK, pot fi administrate încă din toamnă. Primăvara se poate relua administrarea fracționată a acestor îngrășăminte, atunci când plantele intră în vegetație.

Grâul reacționează pozitiv și la îngrășămintele organice. Printre cele mai des folosite se numără gunoiul de grajd semifermentat și mustul de gunoi. Aceste îngrășăminte se pot aplica direct pe cultura de grâu sau pe planta premergătoare culturii de grâu.

Lucrările solului necesare pentru cultura grâului

Grâul nu necesită arături prea adânci. Odată ce plantele premergătoare au fost recoltate, se realizează lucrarea de dezmiriștit, având ca scop mărunțirea resturilor vegetale și amestecarea acestora cu solul. Imediat după dezmiriștit, se realizează arătura, cu scopul de a mobiliza solul la o adâncime de 20 cm.

În cazul în care umiditatea solului nu permite realizarea arăturii în condiții optime, este recomandat să se aștepte căderea unor precipitații semnificative. Dacă nu se îmbunătățesc condițiile de mediu, se recomandă înlocuirea lucrării de arat cu două lucrări efectuate cu grapa cu discuri. Patul germinativ se pregătește chiar înainte de semănat, prin lucrări cu combinatorul.

Cum se seamănă grâul?

Sămânța de grâu trebuie să aibă o puritate de cel puțin 98% și facultate germinativă de cel puțin 85%. Zonarea hibrizilor este esențială. Epoca de semănat se stabilește ținând cont de faptul că plantele trebuie să vegeteze 40-50 de zile înainte de venirea iernii și să acumuleze 400-500 grade Celsius.

Este necesară o cantitate de sămânță de 200-250 kg/ha. Se seamănă la o distanță de 12.5 cm între rânduri.

După semănat, se realizează tăvălugirea, dacă solul este afânat și uscat. Aceasta este o operațiune care pune sămânța în contact cu solul, favorizând absorbția apei.

Cum se combat bolile și dăunătorii din cultura grâului?

Bolile cele mai frecvente care atacă grâul sunt: făinarea, septorioza, fuzarioza, rugina, malura și tăciunele. Cei mai des întâlniți dăunători ai grâului sunt: ploșnița cerealelor, gândacul ovăzului, cărăbușeii cerealelor, gândacul ghebos, viespea grâului și viermele roșu al paiului. Bolile și dăunătorii grâului se combat utilizând fungicide și insecticide specifice.

Cum se combat buruienile care atacă grâul?

Pentru a reduce atacul buruienilor în cultura de grâu, se recomandă diverse măsuri, care includ rotația culturii, efectuarea lucrărilor necesare ale solului, semănatul în epoca optimă, precum și aplicarea erbicidelor.

Irigarea grâului

Grâul necesită o cantitate de 3500-4500 mc/ha apă în perioada de vegetație. Acest necesar de apă este asigurat în mod natural în proporție de 70-75%. Udările cele mai eficiente se aplică în toamnă. În țara noastră, cea mai utilizată metodă de udare a culturii de grâu este aspersiunea.

Cum se recoltează grâul?

Grâul se recoltează când boabele ajung la umiditatea de 14-15%, pentru a se recolta fără pierderi și fără a fi necesare operațiuni speciale de uscare. Dacă suprafața care necesită a fi recoltată este mare, se poate începe recoltatul atunci când boabele au o umiditate de 18%. Lucrarea de recoltat trebuie să se încheie atunci când boabele ajung la umiditatea de 12%.

Concluzie

Grâul este cea mai importantă plantă care se cultivă în țara noastră și în peste 100 de țări din întreaga lume. Pentru a avea o cultură bogată, fără pierderi, este necesar să fie urmate câteva recomandări cu privire la înființarea și întreținerea culturii de grâu.